Comisiile reunite de Apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat, miercuri, solicitarea preşedintelui Nicuşor Dan cu privire la participarea Armatei Române, începând cu trimestrul doi al anului 2026, cu până la 20 de militari, personal de Stat Major, în cadrul Comandamentului Operaţional pentru Forţa Multinaţională în sprijinul Ucrainei.
Au votat în votat în favoarea solicitării parlamentarii PSD, PNL, USR şi UDMR.
Dezbaterile au devenit aprinse după ce deputatul AUR Dan Tanasă s-a opus limitării numărului de întrebări pe care un parlamentar le poate pune. “Să stăm aici, trei, patru ore. Nu putem pune doar două întrebări. O să punem oricâte întrebări. Urmează să băgăm România într-un conflict militar cu Federaţia Rusă”, a afirmat Tanasă, care a pledat pentru dezbateri aprofundate.
“Ştiu că pe dumneavoastră vă deranjează foarte mult astfel de subiecte”, a intervenit deputatul PNL Mircea Fechet, potrivit Agerpres.
“Mă deranjează că vreţi să ne băgaţi în război cu Federaţia Rusă. Spuneţi-le românilor cât costă Ucraina”, a replicat Tanasă.
Discuţiile în contradictoriu pe procedură au continuat, tot între reprezentanţii AUR şi PNL, fiind atins inclusiv subiectul “amânării alegerilor”. “O să pun 20 de întrebări”, a punctat Tanasă.
Preşedinţii de şedinţă au impus în cele din urmă continuarea dezbaterilor, “într-o atitudine civilizată, fără urlete”.
În cadrul dezbaterilor generale, senatorul PSD Titus Corlăţean a susţinut că nu a remarcat valorizarea eforturilor României la Kiev.
“M-ar fi interesat, ieşind din zona de generalitate, dacă în mod concret, pe palierul decizional, politic al României, dialogul cu autorităţile de la Kiev a fost aplicat concret, structurat, în sensul valorizării concrete a eforturilor pe care România le face de patru ani. La modul real, concret. (…) Noi înţelegem ce înseamnă război. N-am avut senzaţia că efortul României a fost valorizat cu adevărat de Kiev, nici în ce priveşte tratamentul etnicilor români din Ucraina – şi închiderea şcolilor este o problemă reală. În ce priveşte libertatea religioasă, de un an şi jumătate Ucraina refuză înregistrarea potrivit legilor din Ucraina, ca asociaţie, a Bisericii Ortodoxe de acolo. (…) N-am avut senzaţia că este o reală reciprocitate şi o valorizare corectă”, a subliniat Corlăţean.
Deputatul USR Ionuţ Moşteanu a cerut un vot “din respect”: “O să vă rog, din respect pentru Armata Română, care a cerut acum cinci luni de zile aprobare Parlamentului pentru asta, să dăm un vot”.
“Proiectul de hotărâre a fost aprobat în majoritate de comisiile reunite”, a anunţat în final preşedintele Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, Mihai Weber. “Am spus că propun votului proiectul de hotărâre a Parlamentului privind încuviinţarea participării Armatei Române, începând cu trimestrul doi al anului 2026, cu până la 20 de militari, personal de Stat Major, în cadrul Comandamentului Operaţional pentru Forţa Multinaţională în sprijinul Ucrainei şi în structurile de comandă şi control subordonate acestuia”, a precizat Mihai Weber, în protestele parlamentarilor suveranişti.
Parlamentarii AUR şi S.O.S. România au contestat votul şi au cerut ca şedinţa să continue după plenul Camerei Deputaţilor.
Pe 8 septembrie, preşedintele Nicuşor Dan a cerut Parlamentului încuviinţarea participării Armatei României, cu până la 20 de militari, în cadrul Comandamentului operaţional pentru Forţa Multinaţională în sprijinul Ucrainei şi în structurile de comandă şi control subordonate acestuia.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au stabilit, în aceeaşi zi, să trimită Comisiilor de apărare solicitarea, urmând ca aceasta să intre pe ordinea de zi a plenului comun.
“Agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a condus, în plan regional, la deteriorarea semnificativă a mediului de securitate european, determinând plasarea statelor din regiunea Mării Negre, inclusiv a României, într-o zonă de insecuritate persistentă. În acest context, s-a constituit ‘Coalition of the Willing – Coaliţia de Voinţă pentru Ucraina’, cu scopul de a asigura, după încheierea unui acord de încetare a focului, un sistem de garanţii politice şi juridice pentru Ucraina. În vederea implementării deciziilor de nivel politic, în domeniul militar, în anul 2025, a fost activat Comandamentul operaţional pentru Forţa Multinaţională în sprijinul Ucrainei, structură cu caracter rotaţional, dislocată, prin alternanţă, în Franţa şi Marea Britanie”, se arăta în scrisoarea transmisă în acest sens Parlamentului pe 30 martie.
Potrivit documentului, “planificarea în cadrul Comandamentului se desfăşoară la nivel strategic, este direcţionată către îndeplinirea obiectivelor strategice ale Coaliţiei de Voinţă şi urmăreşte realizarea acţiunilor, cu utilizarea cât mai eficientă a resurselor la dispoziţie”.
“Armata României poate contribui cu personal de stat major la Comandament şi structurile de comandă şi control subordonate acestuia, în domenii critice precum planificarea strategică, operaţii curente, securitate şi apărare cibernetică. Participarea Armatei României la acest demers ar contribui la creşterea vizibilităţii, la proiectarea intereselor noastre naţionale şi ar demonstra o atitudine proactivă, precum şi continuitate în raporturile cu partenerii strategici”, a argumentat şeful statului.
“Drept urmare, în acord cu poziţia constantă a României faţă de conflictul din Ucraina, statutul României în cadrul UE, poziţia geografică a ţării noastre şi în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armatelor străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă adresez rugămintea de a încuviinţa participarea Armatei României, începând cu trimestrul II/2026, cu până la 20 de militari, personal de stat major, în cadrul Comandamentului operaţional pentru Forţa Multinaţională în sprijinul Ucrainei şi în structurile de comandă şi control subordonate acestuia”, se solicita în document.
| Știri BVB