• Veniturile la bugetul de stat aduse prin ONJN și ANAF, din jocuri de noroc, se ridică la 1-1,2 miliarde de euro, anual.  
• Recenta campanie din presă împotriva dependenței jocurilor de noroc este făcută de niște ONG-uri și persoane rău-intenționate care vor să pună mâna pe cele 3 milioane de euro care s-au strâns la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) pentru activităţi de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc. 
•  La Loteria Română, aș intra cu buldozerul, aș restructura tot, aș lua-o de la zero 

Interviu video, acordat în exclusivitate,  de Sorin Constantinescu, expert al industriei de gambling, recent  desemnat consilier al Guvernului României în domeniul jocurilor de noroc

Principalele declarații:

• Vreau să mă ocup puțin de cele două instituții ale statului din domeniul  jocurilor de noroc,  respectiv Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) și Loteria Română, pentru că, recent, au fost mutate la alte ministere, sunt oameni noi, cu experiență mai puțină – ca să nu spun fără experiență, și cred că ajutorul meu de 30 de ani în gambling este binevenit, cel puțin așa îmi place să cred;
• Atunci când vine un partid nou la conducere își numește oamenii politic; aceasta este problema companiilor de stat, gen Tarom, Loteria Română, sunt oameni numiți pe criterii politice și cu obligații politice, în loc să fie numiți oameni din piață, care cunosc domeniul și care sunt conștienți atunci când semnează o hârtie;
• Nu pot să-mi dau seama cum este noul șef de la ONJN, pentru că e numit de foarte puțin timp, am avut o singură discuție, nu pot să îmi dau părerea despre dânsul. Dar după cum se mișcă lucrurile în piață se vede că are nevoie de o perioadă mai lungă de acomodare;  
• Există un ordin tehnic care, pe 25 ianuarie, conform autorităților de la Bruxelles, trebuia să se dea pe partea de slot machine și nu s-a dat nici până acum; ordinul este gata, este discutat și cu mediul de afaceri și cu firmele care fac verificări tehnice, doar trebuie emis;
• Dacă se emitea acel ordin tehnic atunci când a spus UE, la 25 ianuarie, automat ar fi crescut veniturile la buget cu câteva milioane de euro, pentru că sunt niste norme mai stricte din punct de vedere tehnic, adică aparatele care mai dau posibilitatea să se facă evaziune fiscală vor dispărea de pe piață; 
• ONJN este instituția cu cel mai mare grad de colectare  la bugetul statului dintre toate instituțiile statului, nu pentru că cei din jocuri de noroc ar fi mai cinstiți față de alți oameni de afaceri, dar, la noi, legea jocurilor de noroc spune foarte clar că, dacă nu se plătesc taxele și impozitele la stat în termen de 30 de zile, se revocă licența și, conform legii, nu o mai poți obține decât după cinci ani și atunci nimeni nu vrea să își piardă afacerea.
• Nu poți să ajungi în Comisia de Buget a Camerei Deputaților după ce ai administrat Șervețelul SRL, dar te-a pus Ponta din partea Pro România; un astfel de politician l-a întrebat pe domnul Florin Cîțu, la audieri, când recuperează banii de la jocurile online; acești bani au fost recuperați în 2015, când  s-au legalizat jocurile online; la acea vreme a fost o amnistie fiscală și penală –  toate firmele care au operat jocuri de noroc în perioada 2010- 2015, o perioadă gri din punct de vedere fiscal –  trebuiau să plătească 20% din gross gaming revenue (GGR)  către bugetul de stat și dacă plăteau banii respectivi li se ștergeau toate problemele fiscale și penale și puteau să obțină licență; 
• Unii operatori mari au înțeles și au plătit banii și astfel s-au strâns la bugetul de stat vreo 70 milioane de euro.  
• Mi s-a părut stupid, la audieri, când s-a spus că de ce eu, din industrie, am devenit consilier al Guvernului. De fapt, oamenii din anumite industrii – că e industria energetică sau a jocurilor de noroc, care cunosc piața, pot să îl consulte pe premier. Oricum oamenii care sunt în poziții cheie sunt puși politic, dar fiecare ar trebui să își ia cîte un consilier care știe domeniul și problemele cu care se confruntă firmele acolo. Eu nu mai sunt operator de jocuri de mulți ani de zile, eu fac doar consultanță în România și în străinătate. Nu am interese directe în piață, nu am propus niciodată reducerea taxelor;
• Veniturile la bugetul de stat aduse prin ONJN și ANAF, din jocuri de noroc, se ridică la 1-1,2 miliarde de euro, anual.  
• Cred că ONJN trebuia lăsat ca instituție de sine-stătătoare, în subordinea Secretariatului General al Guvernului; mutarea la Ministerul Finanțelor nu cred că a fost o măsură bună, în condițiile în care sunt și așa multe probleme la acea instituție; 
• Recenta campanie din presă împotriva dependenței jocurilor de noroc este făcută de niște ONG-uri și persoane rău-intenționate care vor să pună mâna pe cele 3 milioane de euro care s-au strâns la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) pentru activităţi de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc. 
• Din banii strânși la ONJN pentru activităţi de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc, ar trebui creat un soft național care să identifice dependenții și să nu îi mai lase să joace. În plus ar trebui să se intre în aceste săli cu buletinul, ca în cazinouri, pentru o identificare mai ușoară a dependenților. S-ar mai putea face pliante și programe de prevenire a dependenței.
• Loteria Română are 2000 de locații și 3000 de angajați și a făcut un profit mult mai mic față de Loteria din Ungaria;  Asta arată eficiența Loteriei Române. Loteria din Ungaria are 6000 de locații, 700 de angajați, la o populație cât jumătate din România, ungurii nu sunt ahtiați după păcănele ca românii (de exemplu, în România, cele mai slabe județe pentru jocurile de noroc sunt cele în care există populație preponderent maghiară – Harghita, Covasna, Târgu Mures etc), iar profitul Loteriei de acolo, anul trecut, a fost de aproape 200 milioane de euro. Potrivit lui Sorin Constantinescu, mulți salariați ai Loteriei sunt puși pe criterii politice: “Dacă te duci acum în sediul central sunt zeci de oameni aduși de Misu Manolache, Benea, Cristea (n.r. foști directori ai Loteriei) care nu fac absolut nimic, au salarii de 6000-7000 de lei și nu îi dă nimeni afară. Eu m-aș duce cu buldozerul acolo, as restructura tot, aș lua-o de la zero, aș pune oameni profesioniști. Din 350 de salariați de la sediul central, cam 50 au treabă, restul sunt abonați politic, puși de toate partidele. Sunt acolo dinozauri de 15 ani”.   
• O altă problemă cu care se confruntă jocurile de noroc este definirea casei de pariuri; am insistat foarte mult când am lucrat la legislație ca acea casă de pariuri să fie foarte bine definită, adică să funcționeze într-o încăpere specială cu pereți și ușă, nu să fie un punct de lucru în colțul unui bar. Acum există un fenomen îngrijorător în industrie – aparatele din baruri, care  sunt o problemă socială foarte mare pentru că nu sunt supravegheate și controlate, putând fi accesate foarte ușor de dependenți și minori; acestea oferă câștiguri nelimitate (aparate de tip 1), deși în aceste locații ar trebui să avem câștiguri limitate (aparate de tip 2), așa cum sunt în Marea Britanie. Există așa-ziși operatori de pariuri care au pe hârtie câte 2.000 de locații, dar de fapt ei iau câte 100 de euro pe fiecare locație, permițându-le astfel să funcționeze ca aparate de tip 1, deși nu au voie.
• S-au înființat 2-3 firme de pariuri cu câte 2-3 mii de săli pe hârtie, dar care  nu au niciuna de fapt; principala lor sursă de venit constă în faptul că iau câte 100 de euro de la operatorii care au aparatele în acele locații, prejudiciind statul destul de grav. ONJN ar trebui să facă multe controale în acea zonă; am ajuns să își joace oamenii ajutoarele sociale.