Standard&Poor’s: Politica monetară a rezistat presiunilor politice • BNR a majorat rata dobânzii pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a ajuta la dezamorsarea riscurilor de supraîncălzire, pe fondul unei economii în plină creştere impulsionată de un mediu fiscal expansionist

Agenţia de Evaluare Financiară Standard&Poor’s a confirmat, vineri, ratingul pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi moneda locală la “BBB-/A-3” , cu perspectivă stabilă.

Standard&Poor’s scrie: “Perspectiva stabilă reflectă opinia că, deşi politica românească rămâne turbulentă şi devine din ce în ce mai intervenţionistă, controalele şi bilanţurile existente vor fi în continuare suficient de robuste pentru a rezista încercărilor politice de a interveni în independenţa instituţiilor.

În plus, în timp ce anticipăm că deficitele României vor rămâne ridicate ca urmare a poziţiei fiscale pro-ciclice a guvernului, ne aşteptăm ca datoria guvernamentală, externă, să crească doar treptat în următorii doi ani.

Am putea ridica ratingurile dacă mediul instituţional al României se va stabiliza, iar guvernul va face progrese mai susţinute privind consolidarea bugetară, va pune datoria publică pe o traiectorie descendentă şi va consolida cadrul guvernamental în cadrul unei creșteri macroeconomice mai previzibile, stabile și a finanțelor publice.

Am putea reduce ratingurile dacă am observa politici care erodează independenţa instituţiilor cheie, subminând încrederea în stabilitatea controalelor şi bilanţurilor, apoi precipitând tulburările publice şi slăbind încrederea investitorilor străini.

În plus, am putea lua  în considerare o acţiune negativă de rating dacă inversarea politicii va cauza deficite publice generale, datorii şi costuri de împrumut care vor creşte semnificativ  sau în cazul în care dezechilibre externe reapar astfel încât deficitul de cont curent extins al României să fie din ce în ce mai finanţat cu datorii”.

Ratingurile sunt susținute de datoria externă și guvernamentală moderată a României și de perspective puternice de creștere, susţine agenţia de rating, precizând:  “Cu toate acestea, estimăm PIB-ul României pe cap de locuitor la puțin peste 10.000 de dolari în 2017, al doilea cel mai scăzut din UE. Nivelul redus al veniturilor şi avuţiei constrâng ratingul României, alături de alţi factori, precum deficitul bugetar, slaba eficienţă instituţională şi guvernamentală, precum şi incertitudinea politică”.

În opinia Standard&Poor’s, instabilitatea politică și eforturile repetate ale guvernului de a interveni în sistemul judiciar ar putea eroda independența instituțiilor-cheie, ar crea neliniște publică, ar face ca politica economică să devină din ce în ce mai imprevizibilă, ar  tulbura sentimentul investitorilor străini.

Politica fiscală orientată spre consum și  consumator stimulează convergenţa veniturilor, dar lipsa inițiativelor de reformă structurală în infrastructură și educație ar putea duce la stagnarea potențialului de creștere. Economia este pregătită să se tempereze de la creșterile ratelor dobânzilor și de la impulsul fiscal redus. 

Agenţia mai spune: “Conflictul în cadrul partidului de guvernământ, PSD, a dus la schimbarea a trei premieri în 14 luni. Lipsa de vizibilitate asupra agendei guvernului şi revizuirea frecventă a Codului Fiscal au împiedicat  companiile să facă planuri pe termen lung. Până în prezent, noi vedem politicile actualui guvern ca fiind predominant pe termen scurt, concentrându-se asupra spaţiului fiscal disponibil privind salariile din sectorul public şi creşterea pensiilor. Între timp, lipsesc inițiativele de reformă structurală, în detrimentul rețelei de infrastructură aflată în dificultate și a sistemului de învățământ slab performant. Pe termen mediu, lipsa de progres în aceste domenii ar putea împiedica creșterea și ar putea să acționeze ca un mijloc de descurajare pentru investitorii străini. 

În timp ce economia a crescut în 2017 şi au apărut semne de supraîncălzire, responsabilitatea pentru stabilizarea macroeconomică a fost lăsată în sarcina politicii monetare, în timp ce politica fiscală a rămas pro-ciclică. Banca Centrală a rezistat presiunilor politice şi a înăsprit politica monetară pentru a orienta economia spre o poziţie macroeconomică mai echilibrată, dezamorsând preocupările iminente de supraîncălzire. Guvernul a făcut încercări repetate de punere în aplicare a modificărilor legislative. Dacă aceste schimbări trec, ar putea diminua controalele şi balanţele dintre instituţii şi ar putea întârzia reformele structurale necesare. România continuă să sufere din cauza corupţiei, deşi DNA  a făcut îmbunătăţiri graduale în ultimii ani. Acestea fiind spuse, reformele juridice controversate pentru slăbirea acuzaţiilor de corupţie şi interferenţele politice în instituţiile independente riscă să slăbească statul de drept. În plus, munca anticorupţie şi legitimitatea DNA s-ar putea diminua în timp ce iniţiativele recente riscă să-i dilueze independenţa”.

“Motivele de a părăsi România nu sunt neapărat întotdeauna legate de salarii”

Analiştii S&P prognozează o creştere medie a PIB de 3,5% anual, în 2019-2021: “Crizele repetate de volatilitate politică au distras atenţia guvernului de la reformele de îmbunătăţire a creşterii. În special, mediul de afaceri al României s-a deteriorat în ultimii trei ani, după cum indică sondajul Ease of Doing Business al Băncii Mondiale și clasamentul global al competitivității Forumului Economic Mondial, România scăzând cu aproximativ 15 locuri în acesta din urmă. În acest sens, observăm o tendință crescândă de emigrare a forței de muncă tinere, educate, legată de nemulțumirea față de tendințele actuale ale instituțiilor, precum și de perspectivele sumbre de îmbunătățire a condițiilor generale de trai. Motivele de a părăsi România nu sunt neapărat întotdeauna legate de salarii. Autoritățile române se vor strădui să contracareze acest lucru și să asigure o traiectorie de creștere mai robustă, precum și să gestioneze în mod durabil dinamica unei populații care îmbătrânește rapid, cu excepția cazului în care acționează pentru a recâștiga diaspora considerabilă și a inversa exodul de creiere. (…) Pentru anul 2019 prognozăm un deficit de 3,6% din PIB, bazat pe o creștere probabil mai mică.

În plus, guvernul intenționează să facă optional pilonul al doilea de pensii. Acest lucru ar putea debloca fluxurile până la nivelul de 0,8% din PIB în buget, dar va dilua parțial durabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Credem că presiunile asupra bugetului României vor persista peste orizontul prognozei noastre până la 2021. Prognozăm că datoria ar putea ajunge la 38% din PIB-ul în 2021″.