Povara deficitelor gemene este o provocare curentă a României, deficitul bugetar și dezechilibrele externe generând nevoia de consecvență în ajustarea și reașezarea cadrului fiscal-bugetar, pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității, potrivit studiului „România europeană – evoluții, progrese, provocări”, publicat astăzi, în cadrul proiectului Economic@BNR.

Deficitul bugetar a depășit frecvent 3% din PIB, începând cu 2019 și în special în anii de criză, culminând cu un maxim recent de 9,3% din PIB (ESA) în 2024, înregistrând cel mai amplu derapaj din UE, de aceea fiind necesară o consolidare fiscală mai consistentă.

Proiectul Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu, vizează elaborarea și prezentarea de studii și analize pe diverse teme, în vederea aprofundării, din perspectiva politicilor publice și a fundamentării deciziilor de politică economică, a unor subiecte de actualitate și interes pentru România și în contextul evoluțiilor globale.

• Datoria publică a României –  una dintre cele mai mari creșteri comparativ cu anul 2007

Datoria publică a României este mai redusă în raport cu majoritatea statelor europene și față de media Uniunii, însă nivelul acesteia a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri comparativ cu anul 2007, reflectând cauzele interne ale amplificării dezechilibrului fiscal.

România continuă să dețină o poziție investițională netă negativă (țară net debitoare), aspect ce reflectă o anumită dependență de capitalul extern. Această situație implică anumite riscuri în fața șocurilor externe, precum creșterea dobânzilor internaționale sau volatilitatea piețelor.

Studiul mai arată că România are în continuare un grad scăzut al intermedierii financiare, un factor cheie în creșterea acestuia fiind continuarea transformării economiei către una cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin folosirea consistentă a fondurilor europene.

O altă provocare este necesitatea recuperării unor decalaje față de țările din regiune și față de media europeană din punctul de vedere al infrastructurii de transport, atât rutieră cât și feroviară, evoluții aflate în strânsă legătură cu absorbția fondurilor europene.

Pentru mai multe detalii despre indicatorii analizați, accesați studiul România Europeană – evoluții, progrese, provocări.

Studiu „România europeană – evoluții, progrese, provocări”: România a înregistrat cea mai rapidă convergență reală dintre țările UE, recuperând mai mult de jumătate din decalajul față de zona euro