Update articol:

Tăriceanu, achitat de Instanţa supremă într-un dosar de abuz în serviciu şi uzurpare de calităţi oficiale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, marţi, achitarea fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Este vorba despre dosarul în care Tăriceanu a fost trimis în judecată de Parchetul General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În acelaşi dosar a fost achitat şi fostul senator Cristian Marciu, însă decizia nu este definitivă.

“În baza art.16 alin.(1) litera a) Cod procedură penală, achită inc. Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) Cod penal. În baza art.16 alin.(1) litera b) teza I Cod procedură penală, achită inc. Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton pentru complicitate la infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale, prevăzută de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 258 alin. (1) Cod penal. În baza art.16 alin.1 litera b) teza I. Cod procedură penală, achită inc. Marciu Ovidiu pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale, prevăzută de art. 258 alin. (1) Cod penal. În baza art. 397 alin.(1) Cod procedură penală raportat la art.19 Cod procedură penală respinge acţiunea civilă privind pretenţiile formulate prin constituirea de parte civilă de către Matei Cristian. Cu apel termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în hotărârea instanţei, potrivit Agerpres.

Decizia instanţei vine după ce procurorul de şedinţă desemnat în acest caz, Irina Kuglay, a solicitat, la ultimul termen de judecată din 9 noiembrie, achitarea lui Tăriceanu pe motiv că textele de lege în baza cărora fostul preşedinte al Senatului a fost trimis în judecată “generează confuzie”.

“Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (…) Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală – fapta nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art.16 lit. (b)”, a susţinut Irina Kuglay în sala de judecată.

Conform unor surse judiciare, Irina Kuglay a luat această decizie fără a se consulta cu procurorii care au făcut ancheta în acest caz, iar Parchetul General a lăsat să se înţeleagă că va ataca decizia instanţei.

“La dezbaterile ce au avut loc în cursul judecăţii, în cauza privind un fost preşedinte al Senatului, procurorul de şedinţă a formulat concluzii în sensul neîntrunirii tipicităţii faptei, pe baza evaluării proprii a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004. Concluziile procurorului de şedinţă nu condiţionează posibilitatea Ministerului Public de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, având în vedere rolul Ministerului Public de a apăra interesele generale ale societăţii”, transmitea Parchetul General într-un comunicat de presă.

Avocatul care l-a apărat pe Tăriceanu în acest proces este fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader.

Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi fostul senatorul PSD Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Parchetul General explica atunci că, din probele administrate a rezultat faptul că, potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fără drept calitatea oficială de senator. Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări, susţineau procurorii.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, ei reţineau că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin.1 lit. (e) comb. cu alin. 2 lit. (c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, “a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.

Procurorii mai spuneau că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.

“I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tăriceanu.

BVB | Știri BVB

BURSA DE VALORI BUCURESTI SA (BVB) (19/05/2022)

Structura actionariat la data de 30 aprilie 2022

Erste Group Bank AG (EBS) (18/05/2022)

Rezultate vot - AGA Anuala din 18.05.2022

Digi Communications N.V. (DIGI) (18/05/2022)

Corectare erori materiale raport financiar Q1 2022

VRANCART SA (VNC) (18/05/2022)

Tranzactii parti afiliate conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)