Update articol:

Titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani au ajuns la o rată de referinţă de 7,71%

Titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani au ajuns la o rată de referinţă de 7,71%, cele la 3 ani – 7,01%, iar cele la cinci ani la 7,31%, pe piaţa secundară.

Dobânzile au tot crescut în ultimele luni, de la izbucnirea conflictului în Ucraina.
Anul trecut, BNR a cumpărat de pe piaţa secundară titluri de stat de 247,4 milioane de lei, în martie şi aprilie. Cumpărarea de titluri de stat din piața secundară este un instrument pe care BNR l-a introdus la scurt timp după debutul pandemiei de coronavirus, pentru a susține lichiditatea din piață, într-o perioadă în care statul nu reușea să împrumute suficient de mulţi bani de la bănci și investitori.

În martie 2022, BNR a cumpărat titluri de stat de 367,3 milioane de lei, potrivit apoartelor Băncii Centrale. Potrivit oficialilor BNR, realuarea achiziţiilor în martie 2022 este pentru a creşte lichiditatea şi a reduce tensiunea din piaţă, dar şi pentru a transmite un mesaj de încredere băncilor comerciale.

Se pare că Ministerul Finanţelor se împrumută tot mai greu şi insuficient pentru că dobânzile cerute de bănci şi investitori sunt din ce în ce mai mari.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna mai 2022, împrumuturi de la băncile comerciale de 2,4 miliarde de lei, din care 200 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 2,2 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat.

La acestea se poate adăuga suma de 330 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 2,73 miliarde de lei, este cu 675 milioane lei sub cea de 3,405 miliarde de lei programată în luna aprilie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Deficitul bugetar a urcat la 1,19% din Produsul Intern Brut după primul trimestru al acestui an, de la 0,72% din PIB în primele două luni. Soldul negativ al bugetului consolidat s-a cifrat la 15,7 miliarde de lei în primele trei luni din 2022, faţă de 9,51 miliarde de lei în ianuarie şi februarie.

Faţă de primul trimestru al anului trecut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale, de la 1,24% din PIB la 1,19% din PIB.
Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB.

Pe de altă parte, autorităţile române îşi menţin estimarea de creştere a PIB la aproximativ 4% pentru acest an, deşi instituţiile financiare internaţionale au revizuit semnificativ în scădere prognoza privind avansul PIB, până la circa 2%.
România este ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană şi are cel mai mare deficit de cont curent, de peste 5%, iar dacă nu va avea o corectare ordonată a celor două deficite există un risc semnificativ ca aceasta să fie realizată de creditori şi va fi mai rău decât în Grecia, a avertizat, recent, şeful Direcţiei stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.

În viziunea specialistului BNR, România are cel mai mare cost al îndatorării publice din Uniunea Europeană, precum şi o expunere foarte mare a sectorului bancar faţă de administraţia publică.

“Avem problema reinflamării inflaţiei. Aici, Slavă Domnului, nu mai suntem singuri. Am ajuns la două cifre, ceea ce speram să nu se mai întâmple vreodată, dar toată Uniunea Europeană este pe aici. Avem cel mai înalt cost al îndatorării publice. Rata dobânzii pe termen lung, care este criteriu de Maastricht, este la noi de peste 5%, în timp ce Bulgaria ar 0,31, Cehia 2,53, Polonia 3,03 şi Ungaria 4,05. Noi suntem mai sus decât toate aceste ţări. De ce? Pentru că avem cele două deficite gemene care vor apăsa din ce în ce mai greu asupra costului îndatorării României. În acelaşi timp, avem o expunere foarte mare a sectorului bancar faţă de administraţia publică. Suntem singura ţară unde în ultimii ani continuă să crească această pondere. Am ajuns la peste 25% în decembrie, anul trecut. Celelalte ţări care au niveluri relativ mai scăzute totuşi înregistrează o tendinţă de scădere a expunerii sectorului bancar faţă de sectorul public. Principalul risc este că, pe măsură ce dobânzile vor creşte şi dobânzile vor creşte, băncile să înregistreze pierderi care să le facă şi mai reticente în a finanţa deficitul public”, a mai spus Eugen Rădulescu.

Rezerva Federală (Fed) a SUA este de așteptat să majoreze astăzi rata dobânzii țintă cu jumătate de punct procentual, dar investitorii vor fi mai concentrați asupra semnalelor dacă ar putea deveni și mai agresivă cu viitoarele majorări ale ratelor dobânzilor, condom presei americane.

BVB | Știri BVB

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (17/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI (CRC) (17/05/2022)

Schimbari intervenite in structura de management

ROMCARBON SA (ROCE) (17/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (17/05/2022)

Raport anual 2021 - format ESEF - (vers. limba engleza)

Erste Group Bank AG (EBS) (17/05/2022)

Notificare - detineri > 5%