În campania electorală pentru cel de-al doilea mandat la Casa Albă, Donald Trump s-a prezentat în repetate rânduri drept un apărător al libertății de exprimare și a promis, în discursul său inaugural din ianuarie 2025, că va pune capăt anilor de „cenzură guvernamentală”. O serie de sentințe judecătorești arată însă că a procedat exact invers, consemnează marți Reuters, potrivit Agerpres.
Agenţia a identificat 75 de decizii ale unor judecători federali care au constatat că autorităţile americane au încălcat Primul Amendament la Constituţia Statelor Unite, care garantează libertatea cuvântului, a religiei şi a presei.
Judecătorul districtual William Young a pus în scris avertismentul că “neînţelegerea evidentă de către preşedinte a faptului că guvernul pur şi simplu nu are voie să urmărească răzbunarea pentru cuvinte pe care le dezaprobă reprezintă o mare ameninţare pentru libertatea cuvântului în America”. Magistratul a decis că administraţia din subordinea lui Trump a arestat ilegal, a deportat şi a lăsat fără vize studenţi şi cadre universitare din cauză că au susţinut cauza palestiniană.
Alţi judecători au constatat că unele agenţii federale au sistat finanţări nerambursabile pentru universităţi – inclusiv pentru Harvard – care au refuzat să se alinieze cu agenda ideologică a preşedintelui; au luat măsuri împotriva unor cabinete de avocatură pentru activism; au recurs la forţă excesivă la unele proteste.
Oficialii guvernamentali i-au numit de mai multe ori “activişti” pe judecătorii care au dat sentinţe împotriva lor, susţinând că aceştia încalcă autoritatea executivă a preşedintelui. Abigail Jackson, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a criticat deciziile legate de Primul Amendament. Ea a afirmat că “justiţia federală a periclitat şi obstrucţionat de mai multe ori opţiunile electorale ale poporului american prin deciziile sale ilegale”.
Cele 75 de decizii împotriva administraţiei Trump pronunţate de instanţe inferioare sunt o parte din totalul de 93 de dosare din al doilea mandat al preşedintelui în care judecătorii au luat în considerare argumente legate de Primul Amendament. Majoritatea magistraţilor respectivi au fost numiţi de preşedinţi democraţi, dar au fost şi zece numiţi de republicani care au mers în aceeaşi direcţie.
Pentru comparaţie, Reuters a numărat doar 27 de dosare din timpul preşedinţiei democratului Joe Biden în care judecători de la instanţele inferioare au avut pe rol probleme privind Primul Amendament, iar sentinţele au fost împotriva guvernului în 13 din cazuri, cele mai multe legate de vaccinarea obligatorie, contestată din motive religioase.
Administraţia Trump a făcut apel în circa două treimi din cauzele în care a pierdut şi le-a lăsat pe celelalte necontestate. La apel, a câştigat 15 din procesele pierdute iniţial sau cel puţin a obţinut suspendarea sentinţelor din prima instanţă.
Victorii semnificative pentru executiv au fost două sentinţe la apel împotriva deciziilor unor instanţe inferioare care permiseseră eliberarea activiştilor universitari pro-palestinieni Mahmoud Khalil şi Mohsen Mahdawi. Curţile de apel nu au luat decizii pe fond, dar au considerat că procesele respective nu erau de competenţa instanţelor care se pronunţaseră.
Un apel câştigat pe fond a fost cel în Al 9-lea Circuit de apel, din San Francisco, care a desfiinţat în februarie o sentinţă prin care se interzisese administraţiei să retragă dreptul la sindicalizare a mii de angajaţi federali în negocierile cu agenţiile guvernamentale. Sindicatele au argumentat că Trump a luat măsura respectivă ca răzbunare pentru contestarea unor politici ale administraţiei, cu încălcarea Primului Amendament. Un complet de trei judecători a considerat însă că preşedintele ar fi acţionat la fel şi dacă nu intenţiona să se răzbune pe sindicate.
Acelaşi Circuit a susţinut însă decizia unui judecător de la nivelul inferior care apreciase drept discriminare pe baza unui punct de vedere sistarea finanţării federale pentru cercetători de la Universitatea din California, în cadrul unei campanii a lui Trump împotriva politici de diversitate, echitate şi incluziune cunoscute sub acronimul DEI.
După o campanie în care a condamnat “regimul de cenzură online”, Trump şi-a început al doilea mandat prezidenţial semnând încă din primele ore un decret – “ordin executiv”, în terminologia oficială americană” – intitulat “Restabilirea libertăţii cuvântului şi eliminarea cenzurii federale”, care prevedea că nicio organizaţie guvernamentală şi niciun angajat al acesteia nu pot limita în mode neconstituţional libertatea cuvântului de care se bucură americanii.
Criticii au afirmat că promisiunea a fost contrazisă imediat de o serie de alte decrete şi politici care urmăreau răzbunarea împotriva adversarilor sau vizau puncte de vedere contrare celor ale preşedintelui. Printre acestea, unele ordonau sistarea finanţării federale pentru orice se considera “ideologie de gen” sau “DEI” – tocmai subiectele care au dus la multe procese în care se reclama încălcarea Primului Amendament.
Profesorul Timothy Zick de la Facultatea de Drept William & Mary, autor al cărţii “Trump 2.0: Puterea executivă şi Primul Amendament”, a declarat că niciun preşedinte american nu a acţionat la scară atât de mare împotriva libertăţii cuvântului de la aşa-numita “prima spaimă roşie” (first red scare) din timpul preşedinţiei lui Woodrow Wilson (1913-1921).
În mai 2025, judecătoarea districtuală Beryl Howell a arătat, într-o sentinţă împotriva lui Trump, că “reglarea unor conturi personale prin vizarea unei firme sau a unui individ detestat, prin acţiuni guvernamentale punitive, nu constituie o utilizare legitimă a puterilor guvernului SUA sau ale unui preşedinte american”.
| Știri BVB