Președintele american Joe Biden i-a oferit ieri premierului israelian Benjamin Netanyahu un ultimatum: protejarea civililor palestinieni și a lucrătorilor de asistență străină din Gaza sau Washingtonul ar putea stopa sprijinul către Israel în războiul său împotriva militanților Hamas, potrivit Reuters.

Mesajul, după luni de solicitări ale SUA ca Israelul să-și schimbe tacticile militare care au ucis zeci de mii de palestinieni, a urmat după un atac israelian care a ucis șapte lucrători umanitari World Central Kitchen (WCK) și a declanșat indignarea globală.

Israelul a admis că lovitura a fost o greșeală.

Casa Albă nu a spus exact ce pași vrea să urmeze dacă Netanyahu nu protejează civilii. Dar analiștii au spus că amenințarea implicită este încetinirea transferurilor de arme ale SUA către Israel sau limitarea sprijinului SUA la ONU.

„Acesta este cât se poate de aproape de un moment gen „Veniți la Isus””, a declarat analistul Steven Cook de la think tank-ul Council on Foreign Relations, referindu-se la comentariul lui Biden de luna trecută, potrivit căruia el și Netanyahu se îndreptau către un astfel de punct de cotitură.

Dennis Ross, un diplomat american veteran, acum la Institutul pentru Politica din Orientul Apropiat de la Washington, a declarat: „Președintele, de fapt, spune ca Israel să satisfacă aceste nevoi umanitare, altfel, nu va avea de ales  decât să condiționeze asistența (militară)”.

Biden, candidat la preşedinţia SUA, s-a străduit să echilibreze presiunea de a-l controla pe Netanyahu din partea democraților progresiști, consternați de numărul deceselor de civili palestinieni, împotriva riscului care ar putea înstrăina majoritatea alegătorilor independenți pro-israeli. El a rezistat până acum să pună condiții pentru transferurile de arme.

Războiul a început după ce atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului a ucis 1.200 de oameni, conform statisticilor israeliene, determinând o invazie israeliană care a pustiit o mare parte din teritoriul dens populat și a strămutat majoritatea celor 2,3 milioane de oameni.

Peste 33.000 de palestinieni au murit, potrivit ministerului sănătății din Gaza condusă de Hamas, dintre care majoritatea erau femei și copii. Israelul acuză Hamas că folosește civilii ca scuturi umane.

Casa Albă a spus că Biden a cerut Israelului „să anunțe și să implementeze o serie de pași specifici, concreti și măsurabili pentru a aborda daunele civile, suferința umanitară și siguranța lucrătorilor umanitari”.

„El a precizat că politica SUA cu privire la Gaza va fi determinată de evaluarea noastră a acțiunii imediate a Israelului asupra acestor pași”, a adăugat Casa Albă într-un comunicat.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a fost mai direct. „Uite, voi spune doar atât: dacă nu vedem schimbările pe care trebuie să le vedem, vor fi schimbări în politica noastră”.

Joi seară, la doar câteva ore după cererea SUA, guvernul israelian a anunțat mai mulți pași pentru a crește fluxurile de ajutoare către Gaza, inclusiv deschiderea portului Ashdod și a trecerii Erez în nordul Gazei și creșterea livrărilor de ajutoare din Iordania. Nu a fost clar dacă pașii sunt suficienți pentru a satisface cerințele SUA.

PUNCT DE COTITURĂ

Punctul de cotitură pentru Biden, un susținător înfocat al Israelului, a fost atacul israelian  mortal de luni asupra lucrătorilor de la grupul de caritate WCK al celebrului chef Jose Andres.

Administrația Biden a intensificat presiunea asupra Israelului pentru a lua în considerare alternative la o ofensivă terestră în orașul Rafah din sudul Gazei, ultimul refugiu relativ sigur pentru civili din enclava de coastă.

Vorbind sub condiția anonimatului, o sursă familiarizată cu discuțiile a spus că discuţia Biden-Netanyahu  de 30 de minute a fost uneori tensionată, Biden și-a exprimat îngrijorările și Netanyahu şi-a apărat abordarea față de Gaza.

Un înalt oficial de la Casa Albă a descris conversația ca fiind „foarte directă, foarte simplă”, spunând că a inclus-o pe vicepreședintele Kamala Harris, consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan și Blinken.

În ceea ce privește așteptările Statelor Unite, oficialul a spus: „Avem nevoie de un plan cuprinzător ca ei să facă o treabă mult mai bună în Gaza. Nu pot ucide lucrători umanitari și civili”.

Deși Biden a evitat de mult timp să reducă sprijinul SUA pentru Israel, este posibil să fi atins în sfârșit limita.

„Va exista întotdeauna un moment în care administrația Biden a simțit că costul intern și internațional al sprijinirii campaniei Israelului în Gaza depășește beneficiile a ceea ce Israelul a fost capabil să realizeze pe teren”, a spus Mike Singh, un fost oficial al Consiliului de Securitate Națională pentru Orientul Mijlociu.

„Ceea ce este remarcabil nu este că acest lucru se întâmplă, ci că a durat atât de mult.”

Singh, acum la Institutul pentru Politica din Orientul Apropiat de la Washington, a spus că, dacă Israelul nu îndeplinește condițiile lui Biden, cel mai probabil pas este negocierea de către SUA a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU precum cea care a pus capăt conflictului Israel-Hezbollah din 2006.

Jonathan Panikoff, un fost ofițer adjunct de informații naționale pentru Orientul Mijlociu, a spus că este puțin probabil ca Biden să ia măsuri drastice pentru a schimba legăturile dintre SUA și Israel, cum ar fi stoparea armelor mari sau abandonarea completă a Israelului la ONU.

Dar ar putea pune condiții pentru armele militare mai mici și să ia măsuri suplimentare împotriva coloniștilor evrei extremiști implicați în atacurile asupra palestinienilor din Cisiordania ocupată.

„Frustrarea lui Biden față de modul în care se desfășoară războiul și cu însuși prim-ministrul Netanyahu a atins un apogeu”, a spus Panikoff.