- Capitalul de Autonomie Economică – un nou concept propus pentru evaluarea libertății economice reale a cetățenilor, prezentat la Conferința Internațională ISF 2026
Creșterea veniturilor, dezvoltarea piețelor financiare și progresul tehnologic nu garantează, prin ele însele, o mai mare independență economică a populației. Aceasta este una dintre ideile centrale prezentate de Valentin Ionescu, Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), în cadrul celei de-a XII-a ediții a Conferinței Internaționale ISF, desfășurată sub tema „Piețele financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”.
În intervenția intitulată „Capitalul de Autonomie Economică: adevărata măsură a libertății financiare?”, Valentin Ionescu a prezentat o perspectivă asupra relației dintre prosperitate, educație financiară, investiții, protecție prin asigurări și capacitatea oamenilor de a lua decizii economice independente.
Conceptul de Capital de Autonomie Economică, lansat inițial de autor la conferința OSEEC 2026 de la Arad, propune extinderea modului în care este analizată bunăstarea economică, dincolo de indicatorii tradiționali privind venitul și averea.
România a recuperat decalajul de venit, dar vulnerabilitatea financiară rămâne ridicată
Una dintre concluziile prezentării privește diferența dintre convergența economică și autonomia financiară efectivă.
Potrivit datelor Eurostat incluse în analiza prezentată, PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007 la circa 78% în 2025.
Cu toate acestea, 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, comparativ cu 29,2% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 27,4% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 20,9% la nivel european.
Aceste diferențe evidențiază faptul că apropierea de media europeană în privința veniturilor nu este însoțită automat de o creștere proporțională a siguranței financiare.
„Am făcut progrese economice importante, dar trebuie să ne întrebăm în ce măsură acestea s-au transformat în libertate reală de alegere pentru cetățeni. O persoană poate avea venituri mai mari și, în același timp, poate rămâne vulnerabilă în fața unei cheltuieli neprevăzute, a pierderii locului de muncă sau a unei decizii financiare greșite. De aceea, consider că trebuie să privim prosperitatea și prin prisma autonomiei economice”, a declarat Valentin Ionescu, Președintele ISF.
Capitalul de Autonomie Economică: de la resurse la capacitatea de a decide
În abordarea propusă de Valentin Ionescu, Capitalul de Autonomie Economică este definit ca:
„Stocul dinamic de resurse, competențe, drepturi efective, capacități productive și mecanisme instituționale care permite unui actor economic să își păstreze libertatea reală de alegere, să își susțină deciziile în timp și să se adapteze șocurilor fără a intra în relații de dependență economică excesivă.”
Conceptul integrează patru forme de capital – financiar, productiv, uman și instituțional – și evidențiază rolul capacității individuale de judecată în transformarea resurselor disponibile în autonomie economică.
Spre deosebire de abordările care se concentrează exclusiv asupra veniturilor, averii sau nivelului de alfabetizare financiară, Capitalul de Autonomie Economică urmărește să surprindă capacitatea efectivă a unei persoane de a înțelege alternativele, de a evalua riscurile, de a verifica recomandările primite și de a-și adapta deciziile în timp.
În cadrul conferinței, a fost propusă și o arhitectură analitică bazată pe șase dimensiuni: generarea veniturilor, economisirea și acumularea de active, alfabetizarea financiară și digitală, accesul la servicii financiare și investiții, protecția împotriva riscurilor și capacitatea de planificare pe termen lung.
Această structură reprezintă o etapă de dezvoltare a conceptului, urmând să fie aprofundată prin cercetare și validare empirică.
Paradoxul educației financiare: 51% dintre români se consideră bine informați, dar numai 13% demonstrează cunoștințe ridicate
Un alt rezultat relevant al analizei privește diferența dintre percepția asupra propriilor cunoștințe financiare și nivelul efectiv al acestora.
Conform datelor Flash Eurobarometer 525, realizat de Comisia Europeană în 2023, 51% dintre respondenții din România își apreciază cunoștințele financiare ca fiind ridicate, însă numai 13% obțin un scor ridicat la testarea acestora, comparativ cu 26% la nivelul Uniunii Europene.
Mai mult, doar 23% dintre români declară că ar putea acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni în absența principalei surse de venit, față de 33% la nivel european.
Aceste rezultate indică necesitatea unei schimbări de abordare în educația financiară: de la simpla transmitere a informațiilor la dezvoltarea capacității de analiză, comparație și decizie.
„Educația financiară nu trebuie să se oprească în momentul în care o persoană înțelege ce este un credit, o investiție sau o asigurare. Adevăratul rezultat apare atunci când acea persoană poate utiliza informațiile pentru a lua decizii mai bune, pentru a evita riscurile excesive și pentru a-și construi o siguranță financiară pe termen lung. Aceasta este legătura esențială dintre educația financiară și Capitalul de Autonomie Economică”, a subliniat Președintele ISF.
Asigurările și investițiile, două componente fundamentale ale autonomiei economice
Prezentarea a evidențiat rolul asigurărilor în protejarea activelor, conservarea economiilor și reducerea dependenței de împrumuturi în situații de criză.
Potrivit datelor analizate, gradul de penetrare a asigurărilor în România se situa la aproximativ 1,35% din PIB în 2024, comparativ cu 2,2% în Polonia, 2,7% în Cehia și 5,7% în Germania.
Acest decalaj arată că o parte importantă a populației și a economiei românești rămâne insuficient protejată împotriva riscurilor.
Într-o simulare prezentată la conferință, o gospodărie cu venituri lunare de 7.000 de lei, confruntată simultan cu o daună la locuință și o reducere temporară a veniturilor, ar avea nevoie de aproape doi ani pentru refacerea poziției financiare în absența economiilor și a protecției prin asigurare.
În scenariul ipotetic în care gospodăria dispune de economii și de o asigurare adecvată, perioada estimată de revenire scade la aproximativ patru luni.
Exemplul ilustrează modul în care protecția financiară poate contribui la menținerea autonomiei economice în situații dificile.
În același timp, economisirea și investițiile pe termen lung pot susține acumularea de capital și extinderea opțiunilor economice ale populației. În acest context, dezvoltarea pieței de capital și inițiativa europeană privind Uniunea Economiilor și Investițiilor pot avea un rol important în creșterea participării financiare.
Inteligența artificială poate sprijini deciziile financiare, dar nu trebuie să înlocuiască judecata individuală
Un capitol distinct al prezentării a fost dedicat impactului digitalizării și inteligenței artificiale asupra autonomiei economice.
Noile tehnologii facilitează accesul la informații, compararea produselor financiare și realizarea unor simulări personalizate. În același timp, acestea pot amplifica riscurile de fraudă, manipulare, dezinformare și dependență de recomandări algoritmice.
Potrivit datelor Eurostat prezentate, în 2025 numai 31,8% din populația României cu vârste între 16 și 74 de ani deținea cel puțin competențe digitale de bază, comparativ cu 60,4% la nivelul Uniunii Europene.
În această perspectivă, competențele digitale și capacitatea de evaluare critică a informațiilor devin componente ale autonomiei economice.
„Un algoritm poate analiza rapid mii de informații și poate formula recomandări. Dar responsabilitatea deciziei rămâne la om. Într-o economie tot mai digitalizată, autonomia nu înseamnă doar acces la tehnologie, ci și capacitatea de a înțelege, verifica și, atunci când este necesar, de a respinge recomandarea primită”, a explicat Valentin Ionescu.
Un prim model experimental de măsurare a Capitalului de Autonomie Economică
O componentă importantă a prezentării a vizat posibilitatea dezvoltării unui indicator compozit pentru evaluarea Capitalului de Autonomie Economică.
A fost prezentat un prototip experimental de indice, construit pe o scală de la 0 la 100, prin agregarea unor indicatori privind veniturile, economisirea, competențele, accesul la servicii financiare, protecția și reziliența.
În această simulare metodologică, România a obținut un scor de 28,6 puncte, comparativ cu 56,4 puncte pentru media Uniunii Europene.
Aceste rezultate sunt exclusiv experimentale și nu reprezintă un clasament oficial sau un indice validat științific. Ele ilustrează posibilitatea dezvoltării unui instrument de cercetare care să permită, ulterior, comparații între economii și evaluarea progresului în timp.
Validarea metodologiei, utilizarea microdatelor, analiza sensibilității și testarea relațiilor dintre dimensiunile autonomiei economice reprezintă etape necesare înaintea utilizării unui asemenea indicator în fundamentarea politicilor publice.
ISF propune trecerea de la educație financiară la dezvoltarea autonomiei economice
În cadrul intervenției sale, Valentin Ionescu a evidențiat contribuția Institutului de Studii Financiare la dezvoltarea educației financiare și a competențelor profesionale, prin programe dedicate studenților, elevilor și specialiștilor din piețele financiare.
Printre inițiativele relevante se numără SmartFIN@ISF – Laboratorul Academic, dezvoltat în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum și programele de educație financiară dedicate tinerilor.
Prezentarea a inclus și propunerea dezvoltării unui Observator al Capitalului de Autonomie Economică în cadrul ISF, ca posibil cadru de cercetare, analiză și colaborare academică.
Un asemenea proiect ar putea urmări elaborarea unei metodologii validate de măsurare a autonomiei economice, realizarea de studii asupra comportamentului financiar al populației și publicarea periodică a unor analize privind evoluția indicatorilor relevanți.
Pentru perioada 2027–2030, au fost evidențiate cinci direcții prioritare: educație financiară aplicată, stimularea economisirii și investițiilor, dezvoltarea protecției prin asigurări, consolidarea competențelor digitale și cercetarea autonomiei economice.
Piețele financiare ale viitorului trebuie să creeze nu doar bogăție, ci și libertate economică
Mesajul central al intervenției a fost că dezvoltarea piețelor financiare trebuie evaluată și prin capacitatea acestora de a contribui la bunăstarea, reziliența și independența economică a cetățenilor.
În perspectiva anului 2030, progresul tehnologic, dezvoltarea produselor financiare și mobilizarea economiilor către investiții vor avea un impact durabil numai în măsura în care vor fi însoțite de educație financiară, protecția consumatorilor și creșterea capacității individuale de decizie.
„O economie puternică nu este doar cea care produce mai multă bogăție, ci și cea care oferă oamenilor mai multă capacitate de a-și decide propriul viitor. Cred că aceasta trebuie să fie una dintre ambițiile dezvoltării piețelor financiare din România: să transformăm creșterea economică în autonomie economică reală”, a concluzionat Valentin Ionescu, Președintele Institutului de Studii Financiare.
Despre concept
Capitalul de Autonomie Economică este un concept propus de Valentin Ionescu în 2026, prezentat inițial la conferința OSEEC de la Arad și dezvoltat ulterior în cadrul Conferinței Internaționale ISF. Abordarea urmărește integrarea resurselor economice, competențelor, mecanismelor de protecție și capacității de decizie într-un cadru de analiză a libertății economice efective.
Surse de date menționate în prezentare: Eurostat, Comisia Europeană – Flash Eurobarometer 525, Global Findex, Allianz Global Insurance Report 2025, ASF și ISF.