Update articol:
#BLACKSEAONLINEFORUM

Zoltan NAGY-BEGE, ANRE: Schimbarea obligației de tranzacționare a gazelor în obligație de ofertare – un semnal că autoritățile sunt dispuse să facă modificări necesare pentru a stimula exploatarea gazelor din Marea Neagră

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) +Sursa Facebook
  • *”Fără contracte bilaterale care se pot încheia în afara piețelor centralizate și fără o piață complet liberalizată, investitorii nu vor fi interesați de România”.
  • *”Suntem în întârziere în privința investițiilor care să înlocuiască centralele pe carbune”.

Schimbarea obligației de tranzacționare a gazelor extrase în obligație de ofertare este un semnal destul de important din partea autorităților române că sunt dispuse să acele modificări necesare pentru a stimula luarea deciziilor finale de investire în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, a spus Zoltan NAGY-BEGE, Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la cea de-a doua ediție a evenimentului BLACK SEA FORUM: ”Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence, joi, 25 februarie 2021.

Domnia sa a spus: “De câțiva ani se vorbește de potențialul economic al Mării Negre, cel puțin din punct de vedere al energiei, aspect pe care îl sesizez eu în calitate de vicepreședinte al ANRE. Cred că este evident că acest potențial este unul foarte promițător, dar din păcate, încă nu am reușit să ne apropiem de exploatarea acestui potențial.

Evident că cel mai mult se vorbește de gazele naturale din Marea Neagră, unele situri sunt deja într-o fază avansată și foarte aproape de începerea exploatării,  altele, la fel de promițătoare, sunt aparent blocate. Cele mai mai dese critici care se aduc față de autorități sunt evident legate de legea Offshore care impune un sistem fiscal împovărător pentru producători, dar, până să se modifice legea, în cursul anului trecut, au fost critici și cu privire la obligația producătorilor de a tranzacționa gazele naturale extrase pe piețele centralizate.

În cursul anului trecut, atât Legea 123, legea energiei și gazelor naturale, cât și Legea Offshore, au fost modificate și s-a eliminat această obligație de tranzacționare centralizată a 50% din gazele extrase și s-a înlocuit cu obligația de ofertare, așa numitul program de eliberare a gazelor sau gas release program.

Diferența dintre cele două obligații este ca, față de obligația de tranzacționare, obligația de ofertare nu presupune neaparat încheierea de contracte, ci doar obligația de ofertare, în anumite condiții.

Prin acest program, încercăm și cred că am și reușit să generăm lichiditate în piață, adică să avem volume de gaz pe piețele centralizate accesibile oricărui participant la piață și, dacă oferta se întâlnește cu cererea, respectiv prețul este convenabil, evident că se vor materializa și cu contracte.

Ultimele aproape nouă luni deja ne-a dovedit că a fost o decizie corectă să schimbăm această obligație de contractare cu mecanismul de ofertare.

Credem că acest mecanism implementat în pregătirea liberalizării pieței de gaze naturale pentru consumatorii casnici a reușit să aducă o lichiditate mai mare în piața de gaze naturale din România, cu un efect benefic atât pentru consumatorii casnici cât și pentru cei noncasnici, dar și pentru furnizori care au avut la dispoziție o piață mult mai lichida, de unde au reușit să achiziționeze gaze naturale necesare pentru consumatorii lor în condiții mai avantajoase. Cred că această schimbare a obligației de tranzacționare în obligație de ofertare este un semnal destul de important din partea autorităților române, că sunt dispuse să facă concesii și modificări, acele modificări necesare pentru a stimula luarea deciziilor finale de investire în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.”

Zoltan Nagy consideră că trebuie să avem în vedere că, pentru România, gazele naturale vor fi un combustibil al tranziției la un sector energetic decarbonat, cu o importanță mult mai mare decât media altor țări membre ale Uniunii Europene: “Nu doar pentru că noi avem aceste rezerve în privința acestui combustibil de gaze naturale, ci și pentru că avem nevoie de noi unități de producție de gaze naturale care, pe de o parte să înlocuiască centralele actuale existente pe cărbuni, dar și centrale pe gaze naturale care să contribuie în continuare la siguranța în exploatarea sistemului energetic național și, evident, de echilibrare a producției centralelor regenerabile actuale și viitoare care, cum bine știm, au o producție intermitentă.”

Domnia sa a amintit și de potențialul eolian-offshore al Mării Negre: “Deja am văzut un studiu extrem de relevant făcut de Energy Policy Group privind potențialul offshore al Mării Negre din care reiese clar că acesta este unul semnificativ și că s-ar putea instala în țărmul românesc al Mării Negre zeci de gigawatti de capacități de producție de energie electrică eoliană.

Sunt convins că aceste semnale au fost deja recepționate de potențialii investitori în acest domeniu și că interesul pentru acest gen de investiții, de acum încolo, va crește. Dar depinde și de autoritățile române cum vor aborda acest subiect și dacă vom reuși să avem o abordare favorabilă din punctul de vedere al investitorilor. Nu mă refer neaparat la eventualele scheme de sprijin pentru aceste investiții, pentru că vedem deja în mai multe locații în Europa unde se fac investiții similare fără nici o schema de sprijin, fără nici un ajutor investițional sau operațional, fapt care eu cred că este posibil și în România. Mă refer mai degrabă la condițiile în care acești actori vor fi prezenți în piața de energie și cum va funcționa această piață de energie.”

Din punctul de vedere al ANRE, contractele bilaterale pe termen lung și PPA-urile (power purchase agreement) solicitate de finanțatori, deja se pot încheia în România fără nici o restricție și în afară piețelor centralizate, pe baza Regulamentului European 943 privind funcționarea pieței interne de energie electrică și prin definirea, încă de anul trecut, prin ordinul ANRE, al contractelor pe termen lung ca fiind cele care se încheie pe o perioadă mai lungă de un an, a precizat vicepresedintele ANRE: “Recent, am primit un punct de vedere al Comisiei Europeane privind definiția contractelor pe termen lung și am primit câteva argumente să avem curajul să lansăm în dezbatere publică un proiect, la care așteptăm observații până la data de 8 martie, prin care modificăm această definiție și vom defini contractele pe termen lung ca fiind cele care sunt mai lungi de o lună.

Eu cred că fără aceste contracte bilaterale care se pot încheia în afara piețelor centralizate, fără PPA și fără, evident, o piață complet liberalizată, fără nici o intervenție din partea statului, investitorii nu vor fi interesați de România. Dar avându-le, că să încheiem într-o notă pozitivă, dăcă avem aceste condiții solicitate de investitori, cu siguranta, ei vor veni și vor investi în România, lucru care este valabil atât pe energie electrica, cât și pe gaze naturale.”

Referitor la investițiile în producția de hidrogen, Zoltan Nagy este de părere că discuția mai provocatoare este cea legată de viitorul industriei energetice din prisma hidrogenului și utilizarea hidrogenului în sistemul energetic: “Nu cred ca există vreun colțișor în lume, unde cineva a ajuns la concluzia că, la momentul actual, este viabil să investești în hidrogen, să folosești hidrogenul pentru echilibrarea sistemului energetic, pentru a absorbi intermitența producției regenerabile. Deocamdată, hidrogenul este o tehnologie scumpă, dar vedem că Uniunea Europeana si Comisia Europeana deja sunt dispuse să finanțeze proiecte de cercetare în acest domeniu și, din punct de vedere al României, ca fiecare țară membră a Uniunii Europene, cred că la momentul de față, asta este important, să avem capacitatea de a atrage aceste fonduri destinate cercetării, să facem și noi cercetare, să fim lideri și în acest domeniu și dacă reușim acest lucru și sunt convins că rezultatul acestor cercetări va fi unul promițător din punctul de vedere al hidrogenului. Eu cred chiar că omenirea încă nu și-a dat seama care este adevaratul potențial al hidrogenului și ce se poate face cu hidrogen și prin hidrogen, și evident că mă aștept ca în următorii 10 ani să fie oarecum în sfera asta a pioneratului al proiectelor pilot, al cercetării. Dar în perioada 2030-2050 eu cred că deja rolul hidrogenul va fi unul hotărâtor și sunt convins că în acea perioadă 2030-2050 hidrogenul va fi parte a vieții noastre sau a sistemului energetic, așa cum au reușit în ultimii 10-15 ani să fie parte în sistemul energetic parcurile fotovoltaice sau cele eoliene.”

Referitor la investițiile care ar trebui făcute prin PNRR, vicepreședintele ANRE consideră că avem mare nevoie de investiții pentru a înlocui centralele pe cărbuni, să reușim să scădem emisiile de carbon, pentru că vedem că, pe zi ce trece, cotațiile certificatelor de emisii CO2 cresc abrupt și asta arată faptul că viitorul centralelor pe cărbuni este unul compromis: “Evident că noi încă avem nevoie de aceste centrale și în următorii ani nu putem să le eliminăm în totalitate din sistemul energetic românesc, dar deja cred că suntem în întârziere în privința investițiilor care să înlocuiască aceste centrale și sper ca Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara să beneficieze de fonduri prin acest plan și să reușeasca ușor, ușor să devină viabile așa cum au reușit decenii întregi și au reușit să fie niște companii și niște centrale care și-au lăsat amprenta în istoria energeticii românești.”

BVBStiri BVB

CONPET SA (COTE) (12/04/2021)

Completarea ordinii de zi a AGOA din data de 28(29).04.2021 si B.V.C. 2021

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (12/04/2021)

Actualizare lista preliminara persoane propuse pentru functia de administrator

OIL TERMINAL S.A. (OIL) (12/04/2021)

Actualizare si completare materiale AGOA 29.04(04.05).2021