de Dan Pălăngean
INS a recalculat în jos atât PIB-ul pe T1 cât și PIB-ul pe T2, implicit pe prima jumătate a anului. Ajustarea rezultatului în prețuri curente a fost de circa 2,3 miliarde de lei în plus, de la 607,53 miliarde în varianta provizorie 1 până la 609,86 miliarde lei în varianta provizorie 2 (cea care va rămâne valabilă până anul viitor, când urmează să se anunțe varianta semidefinitivă).
Cu toate acestea, creșterea peste așteptări a prețurilor din economie a fost cea care a determinat ajustarea suplimentară a rezultatului în termeni reali față de prima variantă provizorie, de la +6,5% la +6,4% pe T1 și de la +5,3% la +5,1% pe T2. Astfel, creșterea economică pe S1 a fost recalculată de la +5,8% la +5,7%. Iată cum se prezintă acum seria statistică oferită de instituția națională de profil:
De reținut, avansul valorii adăugate brute în T2 a fost modificat în minus cu 0,5 puncte procentuale (de la +5,6%, la +5,1%), în timp ce volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 1,7 puncte procentuale. Astfel, contribuția VAB la avansul PIB s-a diminuat de la 5pp la doar 4,6pp, în timp ce impozitele au dat, de fapt, 0,5pp în loc de 0,3pp.
Cea mai spectaculoasă modificare la revizuirea calculelor s-a produs în cazul exportului net de bunuri şi servicii, de la -7,2% la +0,5% ca urmare a „revizuirii sursei de date” (!?), în timp ce variația stocurilor s-a dus de la +7,3% tocmai la -0,5%. Astfel, destul de bizar, contribuția exportului net la avansul PIB a ajuns pozitivă (+0,5pp), de unde era puternic negativă în prima variantă provizorie. O explicație s-ar impune, totuși, din moment ce deficitul comercial lunar s-a menținut la circa 1% din PIB în fiecare lună a trimestrului doi.
T2: Industria – efect negativ, agricultura și finanțele, contribuție nulă la avansul economiei
După recalcularea datelor pentru al doilea trimestru al anului, a reieșit că industria a avut un efect negativ ceva mai redus (de la -0,4 pp la -0,3 pp) iar pentru agricultură și sectorul financiar s-a confirmat o contribuție nulă la avansul economiei. Paradoxal, acesta din urmă a reprezentat mai puțin de două treimi din agricultură și ajuns la ponderea ridicolă de 1,4% din PIB trimestrial.
Sectorul comercial a jucat rolul de principal factor de influență la creșterea PIB cu 1,7 puncte procentuale, urmat de informații și comunicații, cu 1,4 pp (cu o creștere excepțională în volum, +24,6%) și alte două segmente care au adus câte 0,5pp, tranzacții imobiliare și spectacole, reparații de uz casnic și alte servicii. Construcțiile au contribuit doar cu 0,2 pp, la fel ca și administrația publică.
| Știri BVB