- “Cu cât sprijinim BID acum și o ajutăm să crească, cu atât ne ajutăm pe noi in viitor, post 2027”
- “Pilotăm un nou instrument financiar în România- cu o componentă de grant din fonduri europene și una de împrumut de la instituțiile financiare”
- “Sper ca, până la finalul acestui an, să avem deja selectate băncile, să putem trece la implementare, iar din ianuarie 2026 să poată fi acordate primele credite”
- „Suntem în discuții cu Ministerul Energiei să implementăm o sumă considerabilă din Fondul de Modernizare”
- Interviu cu Teodora Preoteasa, Director pentru Administrarea Fondurilor Europene la Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) își asumă un rol activ în economie, ca partener de dezvoltare, cu instrumente financiare care multiplică investițiile și susțin business-uri solide. Prin BID, fondurile europene devin o componentă strategică, alături de capitalul propriu, pentru a genera impact real în economie.
BID a fost construită de la zero, cu o întârziere semnificativă față de celelalte bănci de dezvoltare din alte țări europene. Lansată oficial pe 26 martie 2025, BID este deținută integral de statul român, prin Ministerul de Finanțe, și are ca scop finanțarea companiilor și sprijinirea dezvoltării economice. BID a avut nevoie de câteva luni în acest an pentru a construi arhitectura financiară care poate susține pe termen lung dezvoltarea economiei românești, prin instrumente financiare adecvate.
Teodora Preoteasa, Director pentru Administrarea Fondurilor Europene la Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), ne-a explicat într-un interviu care au fost direcțiile de dezvoltare ale băncii în acest an și care vor fi acțiunile concrete în perioada următoare, din perspectiva fondurilor europene.
***
Reporter: Stimată doamnă Teodora Preoteasa, care au fost direcțiile de dezvoltare ale băncii în acest an și care vor fi acțiunile concrete în perioada următoare? Știu că au existat unele voci care au spus că BID nu a reușit să ofere nici un credit până în acest moment.
Teodora Preoteasa: Banca de Investiții și Dezvoltare este o bancă foarte importantă pentru România, iar înființarea ei, chiar și cu o întârziere destul de mare, neimputabilă nouă, va ajuta economia noastră foarte mult în viitor, mai ales după 2027, când se vor lansa noile regulamente europene și vom beneficia de noul buget alocat României. La BID avem oameni care cunosc foarte bine reglementările europene și naționale și tot ceea ce ține de partea de fonduri europene.
M-am alăturat BID, acum șase luni de zile, și în acest răstimp scurt, am reușit să semnăm un acord de finanțare cu trei ADR-uri (agenții de dezvoltare regională) – Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov. Consider că este o acțiune concretă și importantă, pentru că sunt situații ale unor acorduri de implementare care au durat aproape doi ani să fie semnate și încă nu sunt în implementare.
Noi, la BID, nu doar că am semnat acest acord de finanțare, ci vom trece efectiv la implementare. Prin urmare, de când am semnat contractul și până acum, am stabilit criteriile de evaluare și selecție pentru a lansa procedura de identificare a intermediarilor financiari care vor implementa aceste instrumente financiare.
În general, o bancă are reglementările proprii și practic poate să realizeze procesul de selecție respectând principii de transparență, competitivitate, dar fără să treacă prin furcile caudine ale unui proces de selecție prin sistem informatic dedicat achizițiilor publice. Iar atunci când vorbim de fonduri europene, trebuie să aplicăm exclusiv Directiva achizițiilor publice, respectiv Legea 98/2016.
Așadar, la BID, avem o schimbare de paradigmă, și pentru că mulți dintre colegii mei vin din banking-ul privat, obișnuiți cu proceduri mai straight-forward, aș zice, am lucrat împreună ca să avem consens pe gestionarea fondurilor europene. Banii europeni sunt bani publici și când vorbim de fonduri publice trebuie să aplicăm principiile care guvernează achizițiile publice.
Urmează să convocăm Comitetul de Investiții cu cele trei ADR, să aprobăm aceste criterii și apoi să lansăm procedura. Eu sper ca, până la finalul acestui an, să avem deja selectate băncile și să putem trece la implementare, iar din ianuarie 2026 să poată fi acordate primele credite, din fonduri europene.
Ceea ce vreau să punctez este că nu discutăm de garanții, ci de un instrument nou- pilot în România – practic are o componentă de împrumut și o componentă de grant. Astfel, dăm posibilitatea beneficiarilor, celor care își propun să demareze noi investiții productive în IMM-urile lor, să beneficieze de o componentă de grant nerambursabil. Tranziția de la grant către instrument financiar se face mai ușor și existând acest instrument de motivare al beneficiarului să-și finalizeze rapid investiția, ca să poată să primească acest grant pe care îl va utiliza pentru a-și acoperi creditul.
De fapt, ce faci? Iei un credit și ulterior, când ai realizat investiția cu grantul primit, poți să-ți stingi creditul, ceea ce, din punctul meu de vedere, cred că va ajuta foarte mult companiile și practic efectul în economie va fi cel pe care ni-l dorim, acela de a vedea că aceste investiții se realizează rapid și sigur. Foarte important este că noi până acum ne-am bazat pe granturi, sunt anumite business-uri care au trăit așa, s-au obișnuit să primească granturi ca să își susțină afacerile.
Reporter: Adică au trăit din bani nerambursabili.
Teodora Preoteasa: Da, din bani nerambursabili. Dar din momentul acesta este esențial ca toată lumea să înțeleagă că noi nu mai putem să venim doar cu idei de proiect pe masă, ci trebuie să venim cu niște proiecte sustenabile, nu doar din perspectiva sustenabilității verzi, dar și din cea financiară. Beneficiarul trebuie să demonstreze că are un proiect viabil, scalabil în timp, cu impact, inclusiv prin crearea de locuri de muncă și care va asigura continuitate, pentru că, de fapt, despre asta vorbim și de asta avem nevoie în economie – de continuitatea business-urilor și multiplicare în economie.
Este adevărat că suntem într-un moment dificil, cu majorări de taxe, în care există și restricții și constrângeri. Prin urmare, va trebui să gândim instrumente care să vină să-i ajute pe cei care au nevoie de sprijin în această perioadă.
Reporter: Clienții finali vor fi companiile?
Teodora Preoteasa: Beneficiarii finali vor fi companiile, IMM-urile, pentru zona de producție. Nu se finanțează capital de lucru prin acest instrument financiar, pentru că, în acest moment, este deosebit de important să fie finanțate investițiile.
Reporter: Despre câți bani vorbim?
Teodora Preoteasa: Sunt 233 de milioane de euro din fonduri europene, la care se adaugă contribuția intermediarului financiar. Beneficiarul va avea mai avea mult sprijin, astfel între 70 și 75% din finanțare va fi suportată din fonduri europene, iar restul de 25 sau 30%, în funcție de participarea intermediarului financiar, va putea fi considerată contribuția beneficiarului, inclusiv din perspectiva ajutorului de stat.
Adică, beneficiarul va lua un credit de la bancă care este finanțat parțial din fonduri europene și pentru acest credit va avea costuri zero. Singurele costuri vor fi cele aferente părții din creditul pe care îl ia de la bancă, dar el nu mai trebuie să vină cu altă contribuție suplimentară, pentru că se poate considera că acest împrumut luat în plus de la intermediarul financiar este contribuția beneficiarului. Și atunci beneficiarul trebuie doar să contribuie cu niște garanții colaterale pentru partea de împrumut de la bancă, pe care oricum l-ar fi cerut banca drept colateral. Dar fiindcă o parte esențială este din fonduri europene, garanțiile colaterale sunt mult reduse.
Reporter: Ce ne puteți spune despre dobânzile acestor credite?
Teodora Preoteasa: Dobânzile vor fi doar pe bucățica de 25-30%, ceea ce înseamnă că, per total credit, avem o dobândă extrem de avantajoasă și de aceea creditul, sau cel puțin acest tip de instrument, va face diferența în piață și credem noi că va fi foarte atractiv.
Este vorba de o pilotare de model, care în Europa este deja implementat de mulți ani.
Din păcate, noi neavând banca de dezvoltare până acum, nu am avut cum să creionăm instrumente targetate sau instrumente specifice. Tocmai de aceea rolul acestei instituții este extrem de important.
Până în prezent, ne-am bazat exclusiv pe instituții financiare internaționale, ceea a fost și este foarte bine. Vom lucra cu ei în continuare, inclusiv în colaborare, pentru că nu ne suprapunem în ceea ce facem, ei propun instrumente de pe raft pe care le au creionate pentru toate statele membre. Dar noi, la BID, vom veni cu acele instrumente specifice, necesare pentru dezvoltarea exclusiv a României.
Așteptarea este foarte mare în piață. Dar vreau neapărat să se înțeleagă – șase luni de zile să negociezi un contract înseamnă foarte puțin în economia vieții unui contract de acest tip, finanțat din fonduri europene. De asemenea, să selectezi intermediarii financiari printr-o procedură de achiziție publică este iarăși altceva decât cerere de ofertă, fără să treci prin toate filtrele și prin toate procesele și unde tu trebuie să respecți criterii foarte clare de transparență, competitivitate, tratament egal. Este esențial să înțelegem toate aceste lucruri.
Sper ca anul viitor să intre în piață acest instrument financiar, pentru că este muncit, dorit și așteptat și vrem să arătăm că putem să deschidem poarta pentru alte instrumente noi.
Reporter: Ce ne puteți spune despre alte instrumente pe care le aveți în lucru?
Teodora Preoteasa: Am discutat cu MIPE pentru Programul de Tranziție Justă, să încercăm să implementam același tip de instrument. În prezent, în programul aprobat este propus un instrument de tip garanție plus grant. Însă apetitul din piață nu a fost atât de mare atunci când actorii din cele șase județe vizate de Programul de Tranziție Justă au fost consultați privind facilitățile oferite de instrument. Prin urmare, le-am propus să mergem cu același tip de instrument prezentat mai devreme, pentru că acolo discutăm și de companii mari și aceasta este negocierea cu Comisia Europeană, să ne lase să sprijinim și companiile mari și pe cele cu capitalizare medie, nu doar IMM-urile.
Acest instrument ar putea să fie atractiv și pentru cei care vor să-și extindă activitatea prin acest grant, fapt care va ajuta businessul să fie mult mai mult avantajos, pentru că, până la urmă, o companie se uită și la acest aspect.
În momentul de față suntem în acest demers și în funcție de cum va rezulta „market assessment” (evaluarea de piață), dacă instrumentul acesta răspunde nevoilor din piață și astfel va putea fi însușit de potențialii beneficiari, vom merge cu același tip de instrument și acolo sunt aproape 200 de milioane de euro care vor putea finanța investiții în cele șase județe.
Suntem încă în proces de negociere, dar suntem mandatați deja să implementăm instrumentul, deci avem certitudinea că MIPE va lucra cu noi pentru implementarea acestui instrument.
În paralel, discutăm cu colegii responsabili de programarea și implementarea Fondului Social pentru Acțiune Climatică, ne gândim să propunem un instrument financiar pentru microîntreprinderi, în special pentru microîntreprinderi sociale. Și aici componenta de grant va fi esențială, cu o componentă de credit, plus contribuția intermediarului financiar.
Așadar, putem să scalăm sau să utilizăm acest instrument în mai multe zone în care colaborăm cu MIPE.
Tot în această perioadă, am intrat în negocieri și la nivel european cu Asociația Europeanaă a Băncilor de Dezvoltare, pentru noile regulamente. Mă refer la politica de coeziune, unde noi va trebui să fim parte din arhitectura instituțională, alături de autorități de management, de Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plată. Trebuie să fim integrați în sistemul de management și control încă de la început și să ne asigurăm că vom putea prelua implementarea majorității instrumentelor financiare post 2027. Pentru că știm că granturile vor fi din ce în ce mai puține și singura variantă ca să poți acoperi toate nevoile economice vor fi instrumentele financiare. Chiar dacă se propune o componentă de grant, faptul că ți se reîntoarce creditul, vei putea din nou să-l plasezi. Acesta este avantajul și doar așa vei putea să acoperi deficitul mare de finanțare.
De asemenea, noul regulament privind competitivitatea este extrem de important pentru noi, și suntem în dialog cu colegii de la MF pentru a stabili poziția națională.
Reporter: Referitor la Programul de tranziție justă, când credeți că va fi gata evaluarea de piață?
Teodora Preoteasa: Avem promisiuni de la colegii din AM PTJ, că, până la sfârșitul lui octombrie, se va finaliza “market assessment”. Ca să schimbăm instrumentul din garanție cu grant în credit împrumut cu grant, trebuia să facem o nouă prospectare de piață și, mai mult decât atât, aici este o noutate: Comisia Europeană a acceptat instrumentul financiar doar pentru proiecte strategice, în linie cu Regulamentul Step – Strategic Technologies for Europe Platform (Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa). Vom folosi instrumentul doar pentru acele proiecte strategice, cum ar fi tehnologii curate, tehnologii avansate, inteligență artificiala, nanotehnologii, biotehnologii, etc
Reporter: Centre de date?
Teodora Preoteasa: Și centre de date pot fi propuse, dar toate aceste propuneri trebuie să aibă această etichetă strategică. Consultanții externi ai MIPE fac selecția pentru a se asigura că aceste proiecte au această etichetă STEP.
Reporter: Ce ne puteți spune despre relația BID cu Ministerul Energiei?
Teodora Preoteasa: Cu Ministerul Energiei, colegii mei din BID, alături de MF, sunt în discuții de anul trecut pentru a prelua o parte din Fondul de Modernizare, sperăm să se materializeze cât mai curând.
Reporter: Cam cât?
Teodora Preoteasa: Înțeleg că discuțiile ar fi în jur de 600 de milioane de euro. Dar urmează să vedem detalii, știu că ordonanța care prevede acest lucru este pe circuit și în circa două săptămâni va fi gata.
Suntem în negocieri cu Ministerul Energiei ca să stabilim exact tipul instrumentului și beneficiarii finali. Toate aceste lucruri se vom decide ulterior împreună cu Ministerul Energiei.
Reporter: Ar putea să-și sprijine operatorii de distribuție, adică investiții în rețele?
Teodora Preoteasa: Da, ar putea fi vorba despre investiții în rețele.
Reporter: Când credeți că vor fi date primele credite?
Teodora Preoteasa: Probabil că la începutul anului viitor.
Reporter: Ce ne puteți spune despre relația BID cu banii din PNRR?
Teodora Preoteasa: Toată vara am încercat să salvăm banii din PNRR și a fost destul de complicat, pentru că suntem la început de drum și o bancă are nevoie de timp să devină funcțională, matură și să genereze încredere.
Chiar dacă suntem aici cu toții și muncim, este esențial să parcurgem toți pașii, să finalizăm dezvoltarea sistemului informatic, să continuăm angajarea de experți în toate structurile băncii – acum suntem 130 de salariați cu tot cu conducere, să definitivăm procedurile de lucru ale băncii.
În paralel cu procesul de înființare și operaționalizare al băncii, noi am lansat produse și apeluri pentru selecția intermediarilor financiari pentru a fi lansate instrumente în piață. Trebuie să înțelegem cu toții că pentru a putea acorda creditul trebuie să ai certitudinea că ai făcut o evaluare de piață care nu îți pune în pericol capitalul propriu, că fluxurile de lucru sunt bine construite pentru gestionarea acestui capital, nu foarte mare și care ne determină să fim foarte atenți la toate aceste etape esențiale pentru implementarea unui produs financiar.
În ceea ce privește PNRR, am reușit să convingem Comisia Europeană, cu sprijinul Guvernului, să realoce o parte din banii care se pierdeau către BID. Din păcate, pentru că banca nu a parcurs încă procesul de evaluare pe bază de piloni, suma care a fost realocată este relativ mică cu nevoile pieței. Deși nu este o cerință obligatorie în regulament această evaluare pe bază de piloni, ea este necesară atunci când vrei să devii partener de implementare, alături de o altă bancă de dezvoltare sau un IFI, iar în acest caz poți beneficia de garanția Comisiei Europene.
Noi suntem o bancă la început de drum care nu a trecut încă printr-un proces de auditare pe partea de fonduri europene și atunci este esențial pentru Comisia Europeană să se asigure că toate sistemele băncii funcționează, că există proceduri adecvate, că se aplică principiile de audit și control.
Mai mult decât atât, evaluarea pe bază de piloni este un jalon distinct în PNRR, pe care noi oricum ni le-am asumat, ca urmare am acceptat și această condiție impusă de Comisie, pentru că vrem să le arătăm buna noastră credință. Și cred că a fost esențial să facem asta.
Sunt trei jaloane astăzi – primul jalon este cel privind operaționalizarea, mai avem un jalon privind sistemul informatic și încă un jalon cu evaluarea pe bază de piloni, la care s-au mai adăugat două jaloane: actualizarea Strategiei de Investiții și Creditare a băncii și o injecție de capital care la început va fi de 100 de milioane de euro, cu posibilitatea de a fi majorată.
Practic am recuperat 100 de milioane de euro din PNRR față de alte țări care au recuperat câte 6 miliarde de euro. Acesta este dezavantajul faptului că BID a fost înființată târziu și oamenii trebuie să înțeleagă că o bancă are nevoie de timp să se maturizeze. Oamenii care lucrează aici știu foarte bine ce au de făcut. Noi toți suntem aici ca să asigurăm că BID merge pe traiectoria corectă.
Trebuie să mai subliniez ceva important. Dacă noi nu susținem cu toții această bancă, România pierde. Ar fi trebuit ca această bancă să existe încă de acum 14 ani, când eu am intrat în sistem, chiar de atunci se discuta despre înființarea unei astfel de bănci. În tot acest timp, alte state s-au dezvoltat și credeți-mă că nu s-au dezvoltat doar cu fonduri europene, cu granturi, au alocat sume considerabile din fondurile europene alocate SM, în băncile de dezvoltare și datorită efectului de levier, de multiplicare, au reușit să multiplice investițiile în economie.
Noi, în schimb, neavând o bancă de dezvoltare, am apelat permanent la bugetul de stat pentru a acoperi toate acele nevoi suplimentare față de fondurile europene. Și aceasta a fost problema; dacă ar fi existat banca în acest proces ar fi asigurat sursa de finanțare pentru investiții, crescând viabilitatea proiectelor și determinând o calitate ridică a proiectelor.
Acum este esențial să apărăm banca. Nu pentru mine, ci pentru România. Pentru că, dacă banca nu va fi pregătită pentru perioada de programare post- 2027, lipsa resurselor va fi și mai accentuată. Și nu știu dacă cineva conștientizează acest lucru. Cu cât sprijinim banca și o ajutăm să crească, cu atât ne ajutăm pe noi.
Reporter: BID va juca un rol și mai important după 2027.
Teodora Preoteasa: BID este activă acum, dar după 2027 va putea să gestioneze o alocare mult mai mare din fonduri europene. În această perioadă banca gestionează o parte din fondurile europene, nefiind înființată și operaționalizată pentru a-i putea fi alocate fonduri de la începutul perioadei de programare. Și esențial este ca noi să propunem instrumente necesare statului membru, adică necesare țării tale, dezvoltării țării tale. Acesta este rolul nostru. Haideți să vedem ce ne trebuie pentru a răspunde nevoilor de finanțare din piață, astfel încât sprijinul să poată avea efectul scontat.
În plus, BID este o bancă care nu intră în competiție. Toată arhitectura aceasta trebuie sa respecte cerințele la Comisiei Europene, cerințele programelor de finanțare. BID navighează prin tot acest sistem, identifică nevoile și apoi vine cu instrumente de finanțare. Dar să construiești toată arhitectura aceasta atât de migăloasă necesită timp și resurse.
BID este diferită față de o bancă comercială, care nu are voie să fie competitor, fiind o bancă de dezvoltare a statului român care trebuie să susțină proiecte strategice.
Reporter: BID poate fi o soluție pentru recuperarea banilor din PNRR.
Teodora Preoteasa: După finalizarea procesului de evaluare pe bază de piloni vom putea arăta Comisiei Europene că banca funcționează corespunzător și evident că putem beneficia de injecții de capital și mai mari. În urma unei evaluări de piață, vom decide către ce alte domenii ne orientăm și ce instrumente noi dezvoltăm.
Tot ceea ce vom face va trebui validat de Comisia Europeană, dar ne vom baza pe nevoile din piață și vom crea instrumentele de care avem nevoie. Practic acesta va fi testul nostru în fața Comisiei. Vom putea avea injecții de capital multiple, după ce Comisia se asigură că sistemul de control intern și de audit funcționează.
Reporter: BID va uni toate sursele de finanțare?
Teodora Preoteasa: Va uni toate sursele de finanțare, respectiv fonduri europene și acele surse proprii. Capitalul propriu susține deja instrumente precum garanția de portofoliu pentru IMM-uri care a fost foarte așteptată în piață, fiind solicitări de peste 180%, ceea ce înseamnă că IMM-urile au nevoie în continuare să fie sprijinite.
Știu că urmează să fie semnate convențiile cu primele bănci, până la finalul lunii octombrie. O dată cu primele convenții semnate, se vor vedea și primele credite, acordate de către bănci cu garanție din partea BID.
Dar noi trebuie să avem sistemul adecvat pentru gestionarea fondurilor europene, pentru că în timp volumul acestora va crește. Pentru gestionarea acestor fonduri BID colaborează cu intermediarii financiari pentru implementarea produselor financiare.
Reporter: Intenționați să intrați și în Republica Moldova?
Teodora Preoteasa: Nu în acest moment. Evaluarea pe bază de piloni presupune că banca poate realiza un parteneriat cu altă bancă din UE, iar deocamdată Republica Moldova nu este în Uniune. Ca să beneficiezi de garanția Comisiei, trebuie neapărat să fii stat membru sau măcar in procesul de preaderare. Dar depinde foarte mult acum și de modul în care ei își definesc sistemele, dacă au la moment dat o bancă care trece de evaluarea pe bază de piloni a COM, s-ar putea să putem lucra și cu ei.
Vă dau un alt exemplu, însă. După evaluarea noastră, putem să intrăm în Ucraina și să accesăm fondurile de acolo împreună cu un alt partener de implementare, beneficiind de garanția Comisiei, pentru că există o facilitate, un fel de PNRR în Ucraina. Evaluarea noastră pe bază de piloni ne va asigura această intrare, dacă o finalizăm cu succes anul viitor.
| Știri BVB