România nu are ce îi trebuie pentru a deveni o economie hight-tech, pentru că nu a pus bazele pentru așa ceva, și se îndreaptă spre o economie a serviciilor, consideră Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României.
‘Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea așa ceva, atât în ceea ce privește sistemul educațional, cât și în ce privește sistemul de cercetare-inovare. Cât timp avem în sistemul educațional scorurile la PISA pe care le avem și 40% analfabeți funcțional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaștere. Și prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoașterii, este un sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural’, a declarat Lazea la summit-ul ‘Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană’, precizând că vorbește în nume personal, potrivit Agerpres.
El a subliniat că, de 12 ani, vine cu o propunere, pe care pare că nu o aude nimeni, și anume să fie acordate burse de stat celor mai buni elevi de liceu din mediul rural, sub semnătura acestora că, odată terminate studiile, se vor întoarce și vor presta măcar trei-cinci ani, în contul bursei pe care au primit-o, în localitatea lor de baștină, iar dacă nu se vor întoarce să suporte în întregime costul bursei, eventual cu dobânzi, cu penalizări.
‘Trebuie găsit un mecanism de piață, subliniez de piață, prin care să-i ajuți pe cei mai brilianți dintre elevii din mediul rural (…) și, ajutându-i pe ei, să-i ajuți și pe copiii ceilalți. Deci asta trebuie făcut în învățământ, dacă vrem, peste 15 ani, să sperăm la o economie a cunoașterii’, a spus oficialul BNR.
Iar în ceea ce privește sistemul de cercetare-inovare, acesta susține că nu există nici cea mai mică legătură între cei patru actori care sunt parte a acestui sistem, adică între inovator, respectiv inginerul care vine cu ideea, producător, comerciant și specialistul în proprietate intelectuală.
‘Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăți intelectuale, chestii juridice, economice. El a inventat mătura care zboară prin aer. Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afișeze o listă cu toți specialiștii de proprietate intelectuală din județ și din țară. Pe o altă tastă să apese și să apară toți producătorii din țară sau din străinătate care produc din specificul respectiv, din gama respectivă de produse și unde el să se ducă să-și prezinte invenția odată ce ea a fost brevetată. Și, în sfârșit, o listă de comercianți unde aceeași invenție să poată fi…. Asta este o chestie simplă, se poate face un program informatic, un ecosistem în care toate aceste patru părți să vină împreună. În România ele nu știu una de alta sau, dacă știu, o știu la modul întâmplător’, a explicat Valentin Lazea.
Pe de altă parte, economistul a semnalat că, în opinia sa, România, și Europa în general, se îndreaptă spre o economie a serviciilor, având aceleași constrângeri: le lipsesc anumite resurse strategice pentru producția industrială, precum pământuri rare, forța de muncă este mai scumpă decât în alte continente, respectiv Asia, Africa, America Latină, și cerințele climatice sunt mai stringente în țările europene decât în alte state.
‘Având în vedere aceste constrângeri, noi și europenii ne vom îndrepta, vrând nevrând, spre servicii’, a punctat Lazea.
Acesta a menționat că România are deja un excedent, adică exporturi mai mari decât importurile, în trei ramuri – transporturi internaționale, servicii informatice și informaționale și servicii de prelucrare a bunurilor, dar are un deficit ‘pe care n-ar trebui să-l aibă’ în ceea ce privește turismul internațional, serviciile de construcții și serviciile personale, culturale, recreaționale.
‘De exemplu, în materie de turism internațional ar trebui să promovăm mult mai asiduu nu doar litoralul și muntele, ci și turismul cultural, religios, istoric, sportiv etc, toate acele lucruri în care suntem competitivi, dar nu știm să le promovăm. În materie de servicii de construcții înregistrăm un deficit când avem atâția muncitori români la lucru peste hotare. Oare nu s-ar putea face niște echipe care să pornească de la design, proiectare, arhitectură, nu numai forță brută? Și, în sfârșit, în ceea ce privește serviciile personale și culturale și rerecreaționale, avem avantajul că în România avem o foarte bună cunoaștere a limbilor străine, care ar trebui să ne facă lideri în acest domeniu. De exemplu, case de îngrijire a bătrânilor pentru clienții bogați din Europa. Deci, să vină nemțoaicele, în loc să meargă în Thailanda sau nu știu unde li se oferă servicii, să vină în localități mai mici din România unde să poată fi îngrijite contra bani destul de mulți. Sau producție cinematografică europeană utilizând infrastructura noastră. Deci, spre servicii ne vom îndrepta’, a precizat economistul.
Valentin Lazea a participat vineri la summit-ul ‘Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană’, organizat de Confederația Patronală Concordia.
| Știri BVB