Persoanele cele mai afectate de deprivare materială şi socială s-au regăsit în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste (32,9%), urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani (28,4%) şi de copiii din categoria 0-17 ani (28%).
Anul trecut, femeile s-au regăsit într-o proporţie mai ridicată decât bărbaţii în această stare de deprivare materială şi socială, diferenţa fiind de 2,7 puncte procentuale (27,8% faţă de 25,1%).
În situaţie de deprivare materială şi socială se aflau, anul trecut, 35,5% dintre persoanele neocupate şi 18,4% dintre persoanele ocupate, aceasta fiind întâlnită într-o măsură mult mai mare în rândul populaţiei cu un nivel de educaţie scăzut şi mediu, comparativ cu al celor cu pregătire superioară, respectiv 49,3% şi 22,5% faţă de 5,2%.
Tot în 2024, deprivarea materială şi socială a fost în aceeaşi măsură întâlnită atât în rândul persoanelor care trăiesc în gospodării cu copii dependenţi, cât în cazul celor care trăiesc în gospodării fără copii dependenţi, respectiv 26,5 % dintre acestea. În gospodăriile cu copii dependenţi, situaţia cea mai dificilă s-a întâlnit în cazul gospodăriilor formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii, unde 43,5% dintre acestea se află în stare de deprivare materială şi socială. În aceeaşi situaţie s-au aflat şi 32,9% dintre gospodăriile cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi, dar şi 28% dintre gospodăriile monoparentale, părinte singur cu cel puţin un copil dependent.
Pentru gospodăriile fără copii dependenţi, vulnerabilitatea cea mai pronunţată s-a observat în cazul celor alcătuite din persoane singure, 36,2% dintre acestea afându-se în stare de deprivare materială şi socială. De asemenea, un nivel ridicat de deprivare materială şi socială (27,8%) s-a înregistrat în rândul gospodăriilor formate din doi adulţi, din care cel puţin unul în vârstă de 65 ani şi peste.
Deprivarea materială şi socială a fost inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2024, incidenţa cea mai ridicată s-a înregistrat în regiunile Sud-Est (40,7%), Sud-Muntenia (29,2%) şi Nord-Est (26,6%), iar cea mai scăzută în regiunea Bucureşti-Ilfov (16,8%).
“Dintre elementele menţionate ca fiind necesare în definirea unei stări de deprivare materială sau socială, starea de deprivare materială din punct de vedere economic ar putea fi considerată forma cea mai greu de suportat, deoarece aduce atingere mai multor aspecte importante ale vieţii în gospodărie. Lipsa posibilităţilor financiare face ca unele persoane să nu poată susţine cheltuielile necesare pentru consumul unor produse alimentare de bază, de întreţinerea corespunzătoare a locuinţei, de achitarea unor obligaţii şi plăţi curente, de asigurarea unor condiţii de odihnă şi refacere în afara cadrului gospodăriei, dar şi de acoperirea unor necesităţi financiare apărute în mod neaşteptat şi care grevează suplimentar bugetul propriu”, precizează INS.
În totalul populaţiei din România, persoanele care, în anul 2024, au suferit de una sau mai multe lipsuri de natura deprivării economice au avut o pondere foarte mare, de 65%. Situaţiile întâlnite cel mai frecvent sunt cele în care persoanele afectate declară existenţa a două probleme (22,1%) sau existenţa unei probleme (21,9%). Cu dificultăţi sporite se confruntă şi persoanele cu trei, patru sau cinci probleme economice, acestea reprezentând circa o treime din totalul persoanelor deprivate.
În privinţa elementelor de deprivare materială şi socială, de natură economică, la nivelul anului 2024, INS a remarcat că aproape trei din cinci persoane nu îşi pot plăti anual o săptămână de vacanţă (58,6%), iar două din cinci persoane sunt în imposibilitatea de a face faţă unei cheltuieli neprevăzute din punct de vedere financiar (40%), mai mult de una din cinci persoane nu îşi poate permite cheltuirea unei sume oarecare de bani în fiecare săptămână pentru propria stare de bine (21,9%).
Totodată, mai mult de una din şase persoane nu îşi poate permite să consume carne, peşte sau echivalentul vegetarian o dată la două zile (16,3%), mai mult de una din şapte persoane nu îşi poate achita la timp unele obligaţii curente, cum ar fi ipoteca, chiria, facturile la utilităţi etc. (15,3%), şi mai mult de una din zece persoane se află în incapacitatea de a-şi asigura o temperatură adecvată în locuinţă (10,8%).
| Știri BVB