Criza apei potabile din Prahova – Administraţia Naţională Apele Române susţine că a semnalat riscul iminent de întrerupere a furnizării apei; Tanczos Barna: Câteodată am impresia că Dorel ajunge în funcţii de conducere

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) recunoaşte că are „o parte de vină” în cazul crizei apei potabile din Prahova şi admite că „era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi local, între administraţia bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile”, însă susţine că pericolul iminent de întrerupere a apei a fost semnalat tuturor autorităţilor în cadrul comitetelor pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Prefecturii Prahova, care are „rolul de coordonator instituţional”.

Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat, joi, la Digi 24, că, dat fiind că este vorba despre „o situaţie de crică”, nu se poate spune că nu este nimeni vinovat.

„Nu putem să fim ipocriti să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranţă, fiecare din instituţiile implicate şi responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce priveşte instituţia noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi la nivel local, între administraţia bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situaţii de urgenţă, iar aceste comitete pentru situaţii de urgenţă sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situaţii de criză. Prefectura, care are rolul de coordonator instituţional la nivelul judeţului, a luat act de această situaţie de criză, inclusiv a fost semnalat acest pericol imminent de întrerupere. Imminent înseamnă că nu poate fi evitat, nu de întrerupere a furnizării apei potabile”, a declarat Agiu.

Ea a precizat că în 22 octombrie şi în 6 noiembrie, la şedinţele Comitetului pentru situaţii de urgenţă, toţi factorii implicaţi, inclusiv UAT-urile şi operatorul de apă, „au luat la cunoştinţă faptul că exista un risc imminent”.

Întrebată dacă ANAR a transmis celorlalte instituţii, în mod clar, în scris, să găsească surse alternative în cazul întreruperii frunizării apei, Ana-Maria Agiu a răspuns că, în momentul în care instituţia semnalează acest risc imminent, fiecare fiecare primărie este obligată, conform atribuţiilor pe care le are în baza legislaţiei de funcţionare, să aibă prevăzut un plan local pentru situaţii de urgenţă, indiferent de natura acestei situaţii.

„În cazul unei situaţii care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie imminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situaţii de urgenţă, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenţie şi toate aceste elemente. O primărie trebuie să le aibă în dotare, indiferent despre ce situaţie vorbim. În cazul de faţă, operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru, respectiv operatorul de apă ESZ Prahova”, a explicat Agiu.

• Agiu: ESZ nu a informat despre avaria la conducta de aducţiune. Bazinul era gol

Purtătorul de cuvânt al ANAR a precizat că, spre deosebire de ABA Buzău – Ialomiţa, care este în subordinea Apelor Române, ESZ Prahova nu este în subordinea acesteia, ci este „o societate comercială, care acţionează liber pe piaţă ca orice alt operator, care are venituri proprii”.

„ANAR este acţionar majoritar, ceea ce înseamnă că este obligată să demareze investiţii de mare avergură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa şi pe care ESZ Prahova le exploatează. Dar în acelaşi timp ESZ Prahova, conform contractului de operare, are obligaţia să întreţină şi să repare, după caz, aceste echipamente, inclusiv acea conductă de aducţiune, care era foarte avariată şi care nu a permis umplerea acelui bazin de apă curată, chiar dacă cu restricţii, acel bazin de apă curată ar fi putut să asigure, teoretic, cel puţin 12 ore, dar, în această situaţie, specialiştii noştri au evoluat că puteam vorbi chiar de 3-4 zile în care noi puteam să gestionăm, adică exact aceste zile în care noi ne confruntăm, şi am fi putut să ne folosim de acea rezervă suplimentară, astfel încât oamenii să nu fie afectaţi”, a explicat Agiu, adăugând că, din păcate, nu a existat această rezervă suplimentară de apă.

Agiu a mai spus că ANAR nu a fost informată că exista acea defecţiune şi că acel bazin era gol. „Noi nu am fost informaţi că exista acea defecţiune, iar acel bazin era gol”, a conchis purtătorul de cuvânt al ANAR.

Cu o zi în urmă, prefectul judeţului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că nici reprezentanţii Apelor Române Buzău-Ialomiţa, care se ocupă şi de Prahova, şi nici cei ai operatorului zonal de apă nu l-au informat despre riscul ca localităţile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă în cazul în care se reduce nivelul lacului pentru a fi făcute lucrările necesare eliberării gurilor de scurgere, ci, dimpotrivă, i-au spus că acest risc există dacă nu se desfundă aceste guri de pe fundul lacului.

Nicodim a spus că, în opinia sa, vinovaţi de criza apei sunt „cei care nu au ştiut să comunice şi care au înţeles să pornească la o lucrare de asemenea importanţă fără să aibă un plan de rezervă”, în speţă, Apele Române de la Prahova – Buzău.

O opinie similară în ceea ce priveşte vinovăţia celor de la Apele Române a avut-o, miercuri, şi preşedintele Nicuşor Dan.

Ministerul Mediului a negat că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă în localităţi din Prahova şi că ar fi ignorat avertismente referitoare la situaţia de la Paltinu, susţinând că Exploatare Sistem Zonal Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ”ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”.

”ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul.

Instituţia precizează şi că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”.

• Tanczos Barna: Câteodată am impresia că Dorel ajunge în funcţii de conducere

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat miercuri, referindu-se la criza apei potabile din Prahova şi Dâmboviţa, generată de situaţia de la Paltinu, că uneori are impresia că ”Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi ajunge la companii care sunt companii vitale”. El consideră necesar ca vinovaţii să plece din funcţii şi să suporte consecinţele, criticând situaţia din Prahova, unde o companie este intermediar între Apele Române şi celelalte companii, în condiţiile în care, în celelalte judeţe, companiile de apă sunt conduse de persoane care lucrează în domeniu de zeci de ani şi au experienţă. Vicepremierul mai spune şi că cearta politică nu ajută. ”Asumarea trebuie să fie asumare şi la nivel politic, dar nu cred că ne ajută în momentul de faţă”, subliniază el.

”Câteodată, am impresia că Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi ajunge la companii care sunt companii vitale din punct de vedere energetic, din punct de vedere furnizare de apă sau din punct de vedere economic pentru anumite regiuni”, a afirmat Tanczos Barna la TVR Info, potrivit News.ro.

Vicepremierul a amintit de comparaţia făcută de ministrul mediului, Diana Buzoianu, cu dezastrul de la Praid.

”Ceva similar s-a întâmplat şi la ”Apele Române, şi la ESZ (Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A – n.r,), la aceste două companii care au fost responsabile pentru furnizarea apei potabile în acea regiune şi nu se gândeşte niciunul să-şi dea demisia. Încep să acuze în fel şi chip alte instituţii, să arunce vina unul pe celălalt şi să ne creeze o impresie în ce timp ce începem noi să ne întrebăm dacă nu cumva noi suntem vinovaţi, cei care n-am avut nicio legătură cu deciziile tehnice”, consideră vicepremierul.

Prioritatea este acum furnizarea apei pentru populaţie, spune Tanczos Barna.

”Deci acolo, în primul şi în primul rând, ei trebuie acum să facă tot posibilul să furnizeze apă. Pentru că oamenii de acolo nu sunt interesaţi nici de certuri de politice, nici până la urmă de cine este schimbat sau nu este schimbat. Acolo, prioritatea numărul unu este asigurarea apei pentru a reporni sistemele de furnizare”, declară el.

Vicepremierul propune ca vinovaţii să plece din funcţii şi să suporte consecinţele.

”În al doilea rând, nu putem să rămânem un stat unde greşelile la acest nivel rămân fără repercusiuni şi fără consecinţe. Acele persoane care au fost vinovate de producerea acestui dezastru trebuie să plece şi va trebui să plece şi să suporte consecinţele. Este punctul numărul doi”, a adăugat Tanczos Barna.

Vicepremierul Tanczos Barna a sublinat că este necesară crearea unei structuri de furnizare a apei similară celor din celelalte judeţe.

”Trei. Pentru a preveni asemenea întâmplări în viitor, trebuie creată acea structură de furnizare de apă similar cu celelalte judeţe. Adică nu două companii, nu o companie care cumva este intermediar între Apele Române şi celelalte companii. Apele Române să furnizeze apă pentru o companie de apă din judeţ, cum este Hidro Prahova sau parcă aşa se numeşte cealaltă companie, aceleaşi reguli ca în celelalte judeţe şi să gestioneze prin Consiliul Judeţean sau Consiliul Judeţean, prin această companie regională, problemele. N-are ce să caute la o companie naţională o companie de furnizare de apă. Când nu există nicio situaţie de genul acesta în alte judeţe”, adaugă Tanczos Barna.

La compania care se va înfiinţa trebuie aduşi specialişti, afirmă el.

”Pentru că, dacă mergem în celelalte judeţe din ţară, cei care conduc acele companii de apă lucrează în domeniu de zeci de ani de zile şi au experienţă, ştiu cum se oferă aceste servicii de furnizare de apă. Aici văd că a fost o companie unde mai apăreau câte un reprezentant al unui partid politic din judeţ care încasa salariile pe care le încasa şi producea, uite ce produce”, argumentează viceprim-ministrul.

În opinia sa, acuzaţiile pe care şi le aruncă acum politicienii nu rezolvă situaţia.

”În a patrulea rând, cred. Cearta politică, acum, nu ajută. Asumarea trebuie să fie asumare şi la nivel politic, dar nu cred că ne ajută în momentul de faţă. Suntem într-o perioadă de campanie electorală, cert. Mai sunt trei, patru zile şi se termină şi o să avem iarăşi linişte patru ani de zile, fără campanie electorală şi fără alegeri, dar nu ajută. Aceste acuzaţii reciproce nu rezolvă situaţia şi problema. Pe partea de energie, lucrurile s-au clarificat foarte repede. Acolo intervenţiile au fost imediate, prompte, soluţionate de domnul ministru Ivan şi lucrurile acolo măcar sunt sub control şi intră în normalitate”, a conchis Tanczos Barna.