Autor: Daniela Maior, Partener VERTIK
Raportul de Investiții 2025/26 al Băncii Europene de Investiții, prezentat ieri la EIB Forum în Luxembourg, susține că în Europa creșterea aparține firmelor care reușesc să transforme profitul în investiție disciplinată. Pentru antreprenorii români, raportul oferă câteva semnale strategice importante.
- O marjă netă de peste 10% nu mai este „excelentă”. Este pragul de intrare în zona de creștere.
Primesc adesea întrebări legate de ce înseamnă o marjă de profit bună. Dacă rata dobânzii fără risc oferită de titlurile de stat este acum la 7% la lei, derularea unei afaceri cu multiple angajamente și riscuri ar trebui să genereze randamente semnificativ mai mari. Raportul BEI definește explicit firmele „foarte profitabile” ca fiind cele cu marje nete de peste 10% din cifra de afaceri. Sub acest prag, firmele sunt considerate profitabile, dar vulnerabile. La zero sau negativ este o zonă de risc structural. Ce înseamnă asta practic? Dacă marja ta netă este sub 10%, capacitatea ta de a finanța investiții din cash-flow este limitată, iar investitorii și băncile știu asta. Marja nu este doar un indicator financiar, ci un semnal de reziliență și capacitate de finanțare.
2. Profitabilitatea determină investiția. Nu invers.
Raportul confirmă o relație cauzală: firmele profitabile investesc mai mult și mai consecvent. Nu pentru că „au idei mai bune”, ci pentru că au spațiu de manevră pentru finanțare, pot susține cofinanțări, pot absorbi șocuri. În același timp, BEI arată că multe companii europene au stagnat investițiile de înlocuire (“replacement investment”) în ultimii ani, adică au amânat modernizarea echipamentelor și a infrastructurii. Această amânare creează un risc competitiv major în următorii 3–5 ani. Aceste investiții nu mai sunt despre expansiune agresivă, ci despre a nu rămâne în urmă.
3. Incertitudinea afectează cel mai mult investițiile în tehnologie și cunoaștere.
Raportul arată că firmele care percep incertitudinea economică ca obstacol major investesc cu până la 5 puncte procentuale mai puțin. Efectul este aproape dublu în cazul investițiilor intangibile: digitalizare, AI, R&D, formare profesională. Deși adoptarea AI a contribuit deja cu aproximativ 12% din creșterea productivității totale în Europa din 2019 încoace, companiile care amână aceste investiții nu economisesc bani, ci își reduc productivitatea viitoare.
4. Costurile de finanțare scad, dar accesul la finanțare rămâne selectiv.
Dobânzile de politică monetară au început să coboare în Europa, de anul trecut, cu multiple surse de finanțare fiind disponibile în vestul Europei, nu și în ECE. Presiunea pe costul capitalului se reduce, dar BEI documentează că firmele mici și medii, companiile din Europa Centrală și de Est, precum și companiile cu marje mai mici plătesc încă primă de risc față de companiile vest-europene. Aici apare diferența dintre a „aplica pentru un credit” și a structura inteligent finanțarea, care să acopere și cicluri mai lungi de investiții, cu diverse opțiuni de rambursare. Combinarea diferitelor instrumente de finanțare, precum credit bancar, garanții EIF / EIB, fonduri europene, dar și instrumente private (credit privat, obligațiuni), sau chiar publice (obligațiuni listate) poate reduce semnificativ costul total al capitalului şi presiunea pe cash flow curent destinat investițiilor.
5. Efectul de multiplicare al garanțiilor publice rămâne semnificativ, dar accesul este inegal.
Raportul BEI arată că mecanismele europene de garantare, precum InvestEU, continuă să aibă un efect de multiplicare ridicat: un euro de garanție publică poate mobiliza aproximativ 15 euro în investiții în economia reală. Datele indică faptul că firmele care au beneficiat de finanțare intermediată BEI au înregistrat un nivel mai ridicat al investițiilor în active fixe și o productivitate superioară comparativ cu firme similare. Totuși, accesul la aceste instrumente nu este uniform. Companiile cu structură financiară solidă și capacitate administrativă mai bună sunt cele care reușesc să le utilizeze eficient. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, decalajele de informare și pregătire tehnică rămân o barieră reală.
Raportul BEI sugerează o polarizare tot mai vizibilă în mediul de afaceri european:
- companiile cu marje solide și acces la finanțare continuă să investească și să își consolideze poziția;
- companiile prudente excesiv sau subcapitalizate amână investițiile, în special pe cele de modernizare și digitalizare, acumulând un risc competitiv pe termen mediu.
În acest context, decizia de investiție nu mai este doar una de oportunitate, ci strategică. Diferența o face modul în care investiția este structurată financiar și calibrată la capacitatea reală de generare a cash-flow-ului. Pentru companiile românești, miza anilor următori pare a fi echilibrul dintre disciplină financiară și asumarea investițiilor necesare pentru a rămâne competitive într-un mediu european în care productivitatea și tehnologia devin diferențiatori esențiali.
Pe o piață în care instrumentele de finanțare devin mai sofisticate, iar combinația dintre capital bancar, garanții europene și soluții alternative de capital privat sau public are tot mai mare relevanță, pregătirea tehnică a proiectelor și coerența structurii financiare pot face diferența între o investiție amânată și una implementată. Pentru companii, provocarea nu este doar accesul la capital, ci structurarea lui într-un mod sustenabil, care să protejeze marjele și să susțină creșterea pe termen mediu. Datele prezentate la EIB Forum indică faptul că următorii ani vor recompensa companiile care reușesc să transforme profitabilitatea în investiții disciplinate și să folosească inteligent instrumentele disponibile în ecosistemul european de finanțare.
| Știri BVB