de Dan Pălăngean
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în T4 2025 de 3.220 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a fost cu 2,3% mai mare față de același trimestru al anului anterior iar puterea de cumpărare (PENSIA REALĂ) a scăzut cu -6,78%, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T4 2025 la 9,74%.
Suma medie de 3.220 lei privește aproape patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă 80% din numărul total de pensionari.
Celelalte persoane sunt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare. Sumele încasate de acestea diferă semnificativ de cele ale persoanelor retrase din activitate care au și vârsta legală de pensionare. Astfel, se ajunge la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de stat de doar 2.818 lei lunar.
În ordinea ponderii cu care intră în calculul la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (9,6%, care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați în clase de invaliditate (8%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2,1%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată).Doar 0,08% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia anticipată fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale).
Cea mai dezavantajată categorie de pensionari față de situația din același trimestru al anului anterior a fost cea de persoane pensionate anticipat (scădere medie de -10,19% nominal, de unde o valoare în termeni reali de circa -18%). Persoanele pensionate anticipat dar cu drepturi parțiale au stat mai bine decât media (+4,48% nominal, respectiv -4,79% ca putere de cumpărare).
Urmașii au consemnat și ei un ritm de diminuare a veniturilor în termeni reali ceva mai bun în raport cu media generală (-5,84%). De reținut, o categorie care a avut de pierdut substanțial în T4 2025, prin scăderea chiar a veniturilor nominale, a fost cea a persoanelor încadrate în diverse grade de invaliditate (-2,09%, adică aproape -11% în termeni reali).
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (indemnizația socială, cifrată la 1.281 lei de la 1 septembrie 2024) a scăzut în T4 2025 (-4,3%), până la 886,6 mii persoane, după ce se situase peste pragul de 1 milion pe parcursul anilor 2022 și 2023.
De reținut scăderea foarte puternică pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori, până la 43,2 mii persoane (-52,5%). Există un număr relativ mic de persoane care provin din sistemul militar (3,6 mii), în creștere cu 2,8% față de același trimestru al anului anterior, ale căror venituri au trebuit completate pentru a ajunge la pragul legal minim.
De reținut diferența relativ pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii (2.230 lei în județul Botoșani și 2.270 lei în Vrancea și 2.279 lei în Giurgiu) și cele mai crescute (3.570 lei în București, urmată de 3.503 lei în județul Hunedoara și 3.327 lei în Brașov). Ecartul maxim de 1.340 de lei este considerabil și va face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.
| Știri BVB