Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei din România nu trebuie construită pe o competiție între baterii și centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), ci pe complementaritatea celor două tehnologii, spune Bogdan Badea, directorul de investiții și membru al Directoratului Hidroelectrica. În timp ce bateriile răspund nevoilor de flexibilitate pe termen scurt, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj sunt considerate infrastructuri strategice, capabile să asigure echilibrarea sistemului energetic pe termen lung, în contextul creșterii accelerate a producției din surse regenerabile.
Dezvoltarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) reprezintă una dintre direcțiile strategice asumate de Hidroelectrica, compania accelerând investițiile în proiecte de stocare a energiei cu rol esențial în tranziția energetică.
Potrivit lui Bogdan Badea, aprobările acționarilor obținute la începutul acestui an au deschis calea pentru proiecte strategice de interes național, între care înființarea, împreună cu EDF Power Solutions International, a unei societăți mixte pentru dezvoltarea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița. Totodată, Hidroelectrica a inițiat procesul de majorare a capitalului social în contextul intenției de a achiziționa, după punerea în funcțiune, a CHEAP Frasin–Pângărați, un proiect de 300 MW dezvoltat de Hidro Blue Energy.
Bogdan Badea ne-a declarat: “În discuția despre stocarea energiei cred că trebuie să depășim logica în care o tehnologie este prezentată ca alternativă la alta. România nu are nevoie de o competiție între baterii și centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, nici nu consider că aceasta ar fi realistă sau de dorit. România are nevoie de ambele. Fiecare răspunde unor nevoi diferite ale sistemului energetic, iar adevărata performanță vine din utilizarea lor împreună, nu din înlocuirea uneia cu cealaltă sau favorizare exagerată sau exlcusivă a uneia dintre ele.
Bateriile reprezintă o tehnologie extrem de utilă pentru flexibilitatea sistemului, pentru mutarea energiei pe intervale scurte și pentru optimizarea funcționării rețelei. Sunt rapide, eficiente și vor avea, fără îndoială, un rol din ce în ce mai important. În același timp, trebuie să privim această tehnologie în mod realist. Bateriile au o durată de viață limitată, necesită procese complexe de reciclare la sfârșitul ciclului de utilizare și pot fi influențate de condițiile de mediu, inclusiv de temperaturile extreme. Aceste aspecte nu le diminuează valoarea, ci definesc domeniul în care excelează.
În schimb, centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj joacă într-o altă categorie. Vorbim despre investiții capabile să stocheze cantități uriașe de energie și să livreze putere atunci când sistemul are cea mai mare nevoie, indiferent dacă este zi sau noapte, vară sau iarnă, cu soare, vânt sau fără niciun aport din surse regenerabile. Sunt infrastructuri robuste, proiectate să funcționeze zeci de ani și să ofere stabilitate unui sistem energetic aflat într-o transformare accelerată.
Cred că această diferență trebuie să fie înțeleasă corect: nu este necesar să alegem între tehnologii, ci să valorificăm avantajele fiecăreia. Tranziția energetică nu se câștigă prin promovarea unei singure soluții, ci prin inteligența de a le integra pe toate într-un sistem coerent. Avem nevoie de o viziune pe termen lung, bazată pe complementaritate și nu pe concurență artificială.
Nu este întâmplător faptul că proiectele de centrale prin pompaj suscită interesul unor parteneri strategici ai României. Statele Unite și Franța, prin colaborarea cu EDF, privesc aceste investiții ca pe elemente-cheie ale securității energetice și ale viitorului sistemelor electrice. Acest interes confirmă faptul că vorbim despre infrastructuri strategice, nu doar despre simple investiții în producția de energie.
În plus, aceste proiecte aduc beneficii care depășesc cu mult sectorul energetic. Lacurile de acumulare contribuie la integrarea unei cantități tot mai mari de energie regenerabilă și, implicit, la reducerea amprentei de carbon. În jurul unor asemenea investiții se dezvoltă infrastructură, apar locuri de muncă, sunt stimulate economiile locale și regionale, iar în multe cazuri se creează premise pentru dezvoltarea turismului și a altor activități economice. O centrală prin pompaj nu înseamnă doar megawați instalați; înseamnă investiții, dezvoltare și oportunități pentru comunități întregi.
Din perspectiva Hidroelectrica, viitorul stocării energiei nu este despre «ori-ori», ci despre «și-și». Avem nevoie de baterii, avem nevoie de centrale prin pompaj și avem nevoie de politici care să înțeleagă că fiecare tehnologie are locul și rolul său. Numai astfel putem construi un sistem energetic sigur, flexibil și capabil să răspundă provocărilor următoarelor decenii”.
Pentru Hidroelectrica, centralele cu acumulare prin pompaj reprezintă o extindere firească a modelului său de business: valorifică experiența companiei în operarea hidrocentralelor; permit arbitrajul pe piața energiei (pompare când energia este ieftină, producție când prețurile sunt ridicate); generează venituri suplimentare din servicii de sistem și de flexibilitate; susțin integrarea noilor capacități regenerabile în SEN.
În prezent, Hidroelectrica are mai multe direcții de acțiune în domeniul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), atât în ceea ce privește dezvoltarea unor proiecte noi, cât și evaluarea potențialului existent.
- Implicarea în proiectul Tarnița-Lăpuștești
Acesta este cel mai important proiect de acest tip din România, cu o putere proiectată de până la 1.000 MW. După ani de stagnare, proiectul a fost reactivat.
În 2025, Ministerul Energiei a anunțat continuarea demersurilor pentru dezvoltarea proiectului, iar Hidroelectrica a fost desemnată drept principală companie de implementare, alături de minister. În 2026, acționarii Hidroelectrica au aprobat constituirea unei societăți mixte (joint venture) cu EDF Power Solutions pentru dezvoltarea proiectului Tarnița-Lăpuștești. Noua companie va realiza studiile necesare și va pregăti investiția.
- Memorandum cu National Renewable Energy Laboratory (NREL) din SUA
În aprilie 2025, Hidroelectrica a semnat un memorandum cu NREL (Department of Energy al SUA) pentru evaluarea posibilității dezvoltării unui lanț de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în Arcul Carpatic.
Scopul colaborării este: identificarea amplasamentelor optime; realizarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate; dezvoltarea unei strategii naționale privind stocarea energiei prin pompaj.
- Integrarea regenerabilelor
Hidroelectrica vede centralele cu pompaj drept o soluție strategică pentru: stocarea surplusului de energie produs de parcurile eoliene și fotovoltaice; furnizarea de servicii de echilibrare și reglaj al Sistemului Energetic Național; reducerea limitărilor impuse producției regenerabile în perioadele cu consum redus.
- Analiza altor amplasamente
Pe lângă Tarnița, există discuții privind evaluarea altor locații din portofoliul Hidroelectrica și din Arcul Carpatic pentru dezvoltarea unor CHEAP de dimensiuni mai mici sau medii. Memorandumul cu NREL are tocmai rolul de a identifica aceste oportunități.
Dezvoltarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) și extinderea portofoliului de capacități regenerabile se numără printre direcțiile strategice pe care Ministerul Energiei dorește să le includă în viitoarea strategie de investiții a Hidroelectrica pentru perioada 2027–2030.
Potrivit documentului care va fi supus aprobării acționarilor în Adunarea Generală din 30 iulie, Ministerul Energiei propune ca Hidroelectrica să dezvolte, să instaleze, să opereze sau să achiziționeze un portofoliu de peste 2.500 MW de noi proiecte regenerabile, incluzând hidrocentrale, centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), parcuri eoliene onshore și fotovoltaice. În paralel, compania ar urma să dezvolte capacități de stocare în baterii (BESS) de până la 1.500 MW, echivalentul unei capacități de stocare de aproximativ 6.000 MWh, și să continue programul de retehnologizare și modernizare a hidrocentralelor existente.
Aceste obiective fac parte din documentul „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiții a Hidroelectrica”, care va fi analizat de acționari și va sta la baza viitoarei Scrisori de așteptări adresate companiei de către acționarul majoritar, statul român.
| Știri BVB