Europenii trebuie să-şi asume mai multe responsabilităţi în interiorul NATO pentru ca această organizaţie să se afle în viitor ”sub leadership european”, au declarat vineri, la Paris, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, şi ministra delegată franceză a armatei, Alice Rufo, transmite AFP.
În timpul vizitei la Paris, ambasadorul Whitaker a discutat cu reprezentanţii Ministerului de Externe francez şi cu şeful Statului major al armatei.
Vizita, pregătită de mult timp, are loc după ce preşedintele american Donald Trump a criticat dur în ultimele zile aliaţii europeni din NATO pentru lipsa de sprijin pentru eforturile Washingtonului de a securiza strâmtoarea Ormuz.
De asemenea, Matthew Whitaker s-a deplasat la cartierul general al ‘Coaliţiei Voinţei’, ce reuneşte ţări pregătite să aducă garanţii de securitate Ucrainei la finalul încetării focului.
Pentru cabinetul ministrului delegat Alice Rufo, ”eforturile coaliţiei sunt o formă de prefigurare a unui viitor pilon european al Alianţei”, cu Statele Unite venind în sprijinul europenilor şi nu invers.
Ţările membre europene ale NATO s-au angajat să-şi majoreze substanţial cheltuielile pentru apărare, în faţa spectrului unui conflict cu Rusia.
În cursul întrevederii, ambasadorul SUA a exprimat dorinţa sa puternică ”de a exista o implicare solidă a europenilor” în securizarea strâmtorii Ormuz, precizând că nu va cere acest lucru în cadrul Furiei Epice”, numele de cod al operaţiunii americane contra Iranului.
Franţa şi europenii refuză să ia parte la războiul declanşat pe 28 februarie de loviturile israeliene şi americane contra Iranului.
‘Coaliţia Voinţei’ este formată din peste 30 de ţări, inclusiv România, care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse şi care este condusă de Londra şi Paris. Iniţiativa a fost anunţată pe 2 martie 2025 de premierul britanic Keir Starmer, după summitul de la Londra privind Ucraina desfăşurat sub motto-ul ‘Securizarea viitorului nostru’.
Obiectivul declarat al iniţiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Kiev şi Moscova lansate de SUA în februarie 2025, printr-o contribuţie la garanţii de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potenţiale încetări a focului şi a unui acord de pace.