Sectorul comerţului este unul dintre cei mai importanţi angajatori pentru persoanele cu nivel mediu de calificare, iar reducerea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii poate avea efecte sociale semnificative, se arată într-un comunicat al IMM România, transmis luni AGERPRES.
Potrivit sursei citate, datele aferente trimestrului I din 2026, publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), indică o deteriorare a activităţii din comerţul cu amănuntul, reflectată prin reducerea cifrei de afaceri totale şi prin scăderea accentuată a segmentului produselor nealimentare.
În acest context, reprezentanţii IMM România consideră că evoluţia negativă a comerţului cu amănuntul generează efecte economice mai ample, precum: încetinirea ritmului de creştere economică; reducerea contribuţiei consumului privat la PIB; diminuarea încasărilor bugetare din TVA şi impozite; reducerea investiţiilor private; creşterea riscului de insolvenţă în rândul afacerilor mici şi mijlocii.
“În perioada ianuarie-martie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% ca serie brută şi cu 5,0% ca serie ajustată sezonier faţă de trimestrul I 2025. Evoluţia negativă a fost determinată în principal de reducerea vânzărilor de produse nealimentare, care au înregistrat cea mai accentuată scădere. Această evoluţie are implicaţii directe asupra IMM-urilor, care deţin o pondere importantă în sectorul comerţului cu amănuntul şi care sunt mai vulnerabile la fluctuaţiile cererii, presiunile inflaţioniste şi creşterea costurilor operaţionale”, notează sursa citată.
Analiza IMM România subliniază faptul că, pe fondul scăderii cifrei de afaceri totală din comerţul cu amănuntul (-5,8%, ca serie brută), în primele trei luni din acest an faţă de 2025, consumul populaţiei a devenit mai prudent.
“Adaptabilitatea, controlul costurilor şi digitalizarea reprezintă factori esenţiali pentru menţinerea competitivităţii şi sustenabilităţii IMM-urilor. Întreprinderile mici trebuie să îşi accelereze digitalizare prin dezvoltarea magazinelor online, utilizarea platformelor de livrare şi investiţii în marketing digital, acestea contribuind pe termen lung la creşterea rezilienţei IMM-urilor”, a declarat, în comunicat, preşedintele IMM România, Florin Jianu.
Statistica oficială evidenţiază o scădere de 2,7%, de la un an la altul, în cazul consumului de produse alimentare, băuturi şi tutun. O diminuare a consumului se raportează şi la combustibili (-2,5%)
“Deşi segmentul alimentar este relativ stabil comparativ cu alte domenii, reducerea consumului indică presiuni asupra puterii de cumpărare a populaţiei. Reducerea puterii de cumpărare determină orientarea consumatorilor către produse mai ieftine şi promoţii, iar micile magazine alimentare sunt afectate de concurenţa hipermarketurilor, creşterea costurilor de aprovizionare si reducerea marjelor comerciale”, sunt de părere reprezentanţii IMM România.
În acelaşi timp, segmentul cel mai afectat este cel al la produsele nealimentare, unde se înregistrează o diminuare de 9,3%, în intervalul analizat, iar specialiştii comentează: “Această scădere indică o reducere semnificativă a cheltuielilor discreţionare ale populaţiei. Bunurile nealimentare sunt considerate cheltuieli care pot fi amânate, iar sectoarele care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi includ serviciile şi producţia/distribuţia de îmbrăcăminte şi încălţăminte, mobilier, produse electrocasnice, articole de lux şi produse pentru agrement”.
În viziunea IMM România, scăderea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul afectează direct veniturile întreprinderilor mici şi mijlocii, în special din comerţul nealimentar, care dispun de rezerve financiare limitate şi sunt mai expuse riscurilor generate de scăderea vânzărilor.
Astfel, diminuarea încasărilor conduce la dificultăţi în acoperirea cheltuielilor fixe, presiuni asupra fluxului de numerar, întârzieri la plata furnizorilor şi creşterea gradului de îndatorare pe termen scurt.
“În condiţiile unei cereri mai reduse şi ale incertitudinii economice, multe IMM-uri vor adopta politici prudente de investiţii, apelând la: amânarea modernizării spaţiilor comerciale; reducerea investiţiilor în digitalizare; limitarea deschiderii de noi puncte de lucru; diminuarea achiziţiilor de echipamente şi stocuri. Pe termen mediu, această tendinţă poate reduce competitivitatea IMM-urilor în raport cu marile lanţuri comerciale”, se menţionează în comunicat.
Totodată, scăderea vânzărilor poate determina întreprinderile mici să reducă o serie de costuri cu personalul şi să opteze pentru îngheţarea angajărilor, reducerea programului de lucru, renunţarea la personal temporar şi disponibilizări în sectoarele cele mai afectate. “Sectorul comerţului este unul dintre cei mai importanţi angajatori pentru forţa de muncă cu nivel mediu de calificare, iar reducerea activităţii IMM-urilor poate avea efecte sociale semnificative”, precizează IMM România.
| Știri BVB