Preşedinţii chinez Xi Jinpin şi american Donald Trump au încheiat un summit la Beijing cu câteva victorii simbolice pentru a face impresie bună pe plan intern, dar cu puţine acorduri substanţiale, estimează vineri unii analişti, citaţi de France Presse.
Donald Trump a lăudat noi “acorduri comerciale fantastice”, în timp ce Xi Jinping a calificat summitul drept “istoric”, în pofida incapacităţii lor de a ajunge la concesii asupra unor subiecte majore, precum Taiwanul şi taxele vamale.
Preşedintele american a adus un elogiu lui Xi şi poporului chinez cu efuziune, în timp ce preşedintele chinez i-a organizat o primire dintre cele mai fastuoase, rezumă Lim Tai Wei, profesor la Soka University din Japonia.
Faptul că Trump l-a calificat pe Xi drept “mare conducător” şi “prieten” arată chinezilor respectul pe care îl poartă preşedintelui lor şi “diplomaţia personală” pe care cei doi lideri o întreţin. Dar de această dată, “simboluri politice şi o relansare simbolică par mai importante decât concretizarea acordurilor”, potrivit expertului citat.
Această atmosferă favorabilă întăreşte “legitimitatea pe plan intern” a lui Xi şi reputaţia lui Trump înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului prevăzute în acest an, consideră Alfred Wu, profesor asociat la Lee Kuan Yew School of Public Policy din Singapore.
Xi Jinping a declarat că el şi Donald Trump s-au înţeles asupra unei “noi viziuni” pentru dezvoltarea unor relaţii sino-americane stabile şi constructive în cursul următorilor trei ani, potrivit unui comunicat al Ministerului chinez de Externe.
Aceste relaţii s-au ameliorat “cel puţin”, iar “riscurile extreme s-au diminuat uşor”, estimează Yue Su, de la societatea de analiză Economist Intelligence Unit. Dar acest acord pe trei ani ar putea fi fragilizat de “Congresul american, de ‘ulii’ anti-China de la Washington şi de poziţia politică a lui Trump pe plan intern”, avertizează ea.
Detalii puţine
Donald Trump a afirmat la Beijing că Xi Jinping acceptase să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, cvasiblocată de Iran de la începutul războiului în Orientul Mijlociu. Şi că China va cumpăra “200 de avioane mari” de la constructorul american Boeing, precum şi mai mult petrol şi soia americane.
La bordul avionului prezidenţial Air Force One, Trump a adăugat că acordul cuprinde o “promisiune de 750 de avioane” suplimentare dacă China va fi satisfăcută de primele 200.
Dar există puţine detalii despre aceasta, Ministerul chinez de Externe nu a anunţat şi nici nu a confirmat, la fel şi fabricantul american de avioane.
“Ceea ce am înţeles noi despre acordurile concrete rămâne în mare conform aşteptărilor pieţei”, spune Yue Su. “Pe fond, nu cred că au existat surprize majore”.
Donald Trump a indicat, tot la bordul avionului prezidenţial, că “nu a vorbit” despre taxele vamale cu omologul său chinez, subiect totuşi major între cele două mai mari puteri economice mondiale.
Niciun anunţ nu a fost făcut despre cipurile gigantului american Nvidia utilizate în inteligenţa artificială. Dar analiştii văd un semnal pozitiv în articolele de presă care sugerează că unor companii chineze li s-a permis totuşi să le cumpere.
Întreprinderile tehnologice chineze nu au dreptul să cumpere cipurile cele mai performante ale Nvidia, în virtutea reglementărilor de export americane pe care Washingtonul le justifică prin necesitatea de a-şi proteja securitatea naţională.
“Aceste acorduri, deşi impresionante în termeni financiari, sunt susceptibile de a fi abandonate de una sau de alta dintre părţi”, avertizează Chong, profesor asociat la Univeritatea naţională din Singapore. “Este vorba de asemenea de tranzacţii punctuale care nu abordează aspectele fundamentale” ale relaţiilor sino-americane, potrivit lui.
Linii roşii, în continuare
Preşedinţii chinez şi american au evitat să abordeze public “câmpurile minate geopolitice”, între care Taiwanul – subiect considerat de mult timp de China ca o “linie roşie” – şi drepturile omului, susţine Lim Tai Wei, de la Soka University.
“Ei au evitat subiectele sensibile şi au urmat ‘scenariul’ pentru a arăta lumii că ştiu să-şi gestioneze rivalitatea şi să coopereze în probleme care nu reprezintă risc pentru unul sau celălalt”, explică expertul.
Într-un interviu televizat înregistrat cu puţin timp înainte de plecarea sa din Beijing, Donald Trump a avertizat Taiwanul. “Nu vreau ca cineva să-şi declare independenţa şi, ştiţi, să fim nevoiţi apoi să parcurgem 15.000 de kilometri pentru a intra în război”, a declarat preşedintele american, potrivit unui fragment difuzat vineri de postul Fox News.
Referitor la ex-magnatul media prodemocraţie din Hong Kong, Jimmy Lai, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru atingere adusă securităţii naţionale, Donald Trump a declarat la bordul Air Force One, în timpul zborului de întoarcere:”I-am vorbit despre asta, este complicat pentru el (…). Mi-a spus că este un caz dificil de gestionat pentru el”.
În fine, despre războiul în Orientul Mijlociu, Xi Jinping i-ar fi adresat omologului său american cuvinte încurajatoare: China nu ar furniza arme Iranului şi ar fi dispusă să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
“Dar există limite în ceea ce poate face China în realitate, pentru că Iranul este în situaţia de ‘supravieţuire şi acordă prioritate propriilor sale interese”, subliniază Yue Su.
| Știri BVB