Legea securității cibernetice în sectorul energetic a fost adoptată de Comisiile de specialitate din Camera Deputaților și urmează să intre în etapa finală a procesului legislativ, după ce va reveni din Comisiile de specialitate din în Senat pentru votul final, a declarat Mădălin Borș, vicepreședinte al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, la Forumul România Digitală, organizat de Financial Intelligence.
Potrivit acestuia, proiectul a trecut prin numeroase dezbateri și modificări, însă România este acum aproape de adoptarea unui cadru legislativ considerat esențial pentru securizarea infrastructurilor energetice.
„Avem legea securității cibernetice în energie. În final a trecut și se va întoarce din nou la Senat pentru că a fost modificată în mare parte, dar avem o lege în firea ei, o lege a securității cibernetice. A trecut prin toate furcile caudine, prin toate dezbaterile posibile și imposibile. Cred că în maximum două săptămâni intră la votul final”, a declarat Borș.
Acesta a subliniat că adoptarea legislației vine într-un context în care securitatea cibernetică devine o componentă critică pentru funcționarea infrastructurilor energetice și pentru reziliența economică a României.
În cadrul aceleiași intervenții, vicepreședintele Comisiei IT a abordat și una dintre cele mai importante reforme așteptate de piața energetică românească – operaționalizarea Contrapărții Centrale (Central Counterparty – CCP), mecanism considerat esențial pentru dezvoltarea unei piețe moderne de energie.
„Contrapartea Centrală era exact veriga lipsă care a făcut ca România să nu beneficieze de o piață de energie validă de preț timp de peste 10 de ani. Pentru că nu am avut această Contraparte Centrală, nu a putut funcționa un mecanism de autoreglaj al pieței, market maker-ul. Toată cantitatea de energie s-a dus în piața spot, iar contractele bilaterale erau reziliate cu o zi sau două înainte de a intra în vigoare”, a explicat Borș.
Potrivit acestuia, lipsa Contrapărții Centrale a contribuit la volatilitatea pieței și la menținerea unor prețuri ridicate pentru energie.
„Faptul că nu am avut Contrapartea Centrală este unul dintre motivele pentru care România are astăzi unul dintre cele mai mari prețuri la energie. Este o componentă esențială pentru funcționarea normală a pieței și pentru dezvoltarea mecanismelor de tranzacționare pe termen lung”, a afirmat parlamentarul.
Borș a amintit că proiectul privind Contrapartea Centrală a beneficiat de susținere politică transpartinică și a fost inclus inclusiv în programele de guvernare din ultimii ani.
„Contrapartea centrală a fost prinsă inclusiv în programul de guvernare. Este un ‘must-have’ pentru România și am toată convingerea că, odată cu operaționalizarea sa, România va intra în rândul piețelor energetice europene în care prețul este determinat de mecanisme funcționale și predictibile ale pieței”, a declarat acesta.
Vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor consideră că adoptarea legislației privind securitatea cibernetică în energie și funcționarea Contrapărții Centrale reprezintă două dintre cele mai importante măsuri pentru consolidarea securității și eficienței sectorului energetic românesc.
„Este un moment important. Avem nevoie atât de infrastructură sigură din punct de vedere cibernetic, cât și de mecanisme de piață moderne și funcționale. Sunt două condiții esențiale pentru dezvoltarea sectorului energetic și pentru creșterea competitivității economiei românești”, a concluzionat Mădălin Borș.
| Știri BVB