Cătălin Giulescu, preşedintele ADR: ”Suntem în era digitală, informația trebuie să circule. Trebuie să regândim modul în care privim lucrurile, trebuie să învățăm în realitate să ne transformăm”

România a făcut pași importanți în dezvoltarea infrastructurii digitale, însă transformarea reală a administrației rămâne blocată de proceduri birocratice, lipsa interoperabilității și deficitul de competențe digitale, a declarat Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), la Forumul România Digitală, organizat de Financial Intelligence.

„Vorbim de transformare digitală, dar trebuie să înțelegem că digital e mai puțin. E foarte mult transformare, trebuie să învățăm să ne transformăm”, a afirmat Giulescu, subliniind că digitalizarea nu înseamnă doar implementarea unor tehnologii noi, ci schimbarea modului în care cetățenii, companiile și instituțiile publice interacționează.

Acesta a oferit drept exemplu noua carte electronică de identitate, care continuă să fie utilizată după vechile reflexe administrative.

„Avem cartea electronică de identitate pe care continuăm să o fotografiem, ea fiind electronică. Cu ea trebuie să învățăm să interacționăm electronic”, a spus șeful ADR.

Potrivit acestuia, una dintre controversele generate de noul document de identitate este lipsa domiciliului tipărit pe card. Giulescu susține că această schimbare urmărește atât protejarea datelor personale, cât și eliminarea solicitării inutile a informațiilor despre domiciliu.

„În spatele inexistenței domiciliului tipărit pe cartea electronică sunt două mari elemente: pe de o parte să ne forțeze să nu mai cerem domiciliu atunci când nu este necesar și, pe de altă parte, să ne fie un pic mai dificil să accesăm domiciliul. Asta înseamnă că va trebui să dezvoltăm funcțiile prin care să accesăm acea informație doar atunci când este strict necesar”, a explicat el.

În același context, președintele ADR a anunțat că după 1 iulie ar putea deveni disponibile servicii care să permită schimbarea domiciliului de la distanță, fără deplasare la ghișeu.

„Avem în spate alte două servicii electronice pe care probabil după 1 iulie le vom putea accesa, să ne putem schimba domiciliul de la distanță fără deplasare în ghișeu”, a precizat acesta.

• Critici la adresa birocrației: „Adeverința de atestare a domiciliului a fost inventată”

Giulescu a criticat practica solicitării unor documente suplimentare care nu sunt prevăzute de legislație, afirmând că multe dintre acestea au apărut din cauza lipsei de integrare a sistemelor informatice. „Acea adeverință de atestare a domiciliului a fost inventată, ea nu este reglementată de lege”, a declarat președintele ADR.

Potrivit acestuia, solicitarea de documente tipărite și ștampilate a generat inclusiv blocaje administrative. „La un moment dat, nu mai aveam timp în ghișee să preluăm cereri pentru carte electronică datorită volumului imens de solicitări de hârtii A4 ștampilate. E mai sigură hârtia A4 ștampilată și ce să vedeți că multe dintre ele conțineau erori”, a spus Giulescu.

Acesta consideră că administrația continuă să producă birocrație prin multiplicarea certificatelor și adeverințelor în loc să folosească schimbul automatizat de date. „Birocrația noi o creăm. Noi gândim încă un certificat, gândim încă o dovadă, în loc să interconectăm și să preluăm informația acolo unde este”, a afirmat el.

În opinia sa, conceptul de certificat ar trebui să dispară treptat din administrația publică. „În principiu, în administrația publică din România ideea de certificat ar trebui să dispară. În spate e un set de date pe care îl putem încapsula, îl putem sigila și îl putem transfera între infrastructuri”, a explicat șeful ADR.

• Cloudul guvernamental, recepționat, dar fără administratori

Președintele ADR a anunțat că instituția a recepționat infrastructura cloudului privat guvernamental împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, însă a atras atenția asupra lipsei resurselor umane necesare pentru administrarea acestuia.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României a recepționat infrastructura de cloud împreună cu partenerii noștri de la Serviciul de Telecomunicații Speciale”, a declarat acesta. Totuși, el a recunoscut că instituția nu dispune de personal specializat pentru operarea noii infrastructuri.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României, așa cum am găsit-o eu, nu are nici măcar o persoană care să se ocupe de administrarea cloudului privat guvernamental. Capacitatea administrativă la nivelul ADR a fost și rămâne o problemă”, a spus Giulescu.

Potrivit acestuia, una dintre prioritățile viitoare trebuie să fie consolidarea capacității tehnice a instituției. „Viitorul pentru ADR este creșterea capacității administrative, o viziune care să îi permită să preia controlul asupra infrastructurii. Avem cloudul guvernamental pentru care trebuie să învățăm să-i creăm echipa care să-i asigure administrarea”, a declarat șeful ADR.

• Dependența de furnizori și lipsa controlului asupra sistemelor

Giulescu a atras atenția și asupra unei probleme structurale a administrației publice: dependența de furnizorii care au dezvoltat sistemele informatice ale statului. „ Autoritatea pentru Digitalizarea României nu deține controlul niciuneia dintre infrastructurile pe care le gestionează”, a afirmat el. Potrivit acestuia, multe platforme sunt blocate în tehnologii vechi, ceea ce reduce concurența și face dificilă modernizarea. „Avem niște infrastructuri pentru care cineva a prins un contract în urmă cu 20 de ani și este singurul care știe ce e acolo. Cu cinci IT-iști în ADR, ce aș putea să fac astăzi? Nimic”, a spus Giulescu.

În opinia sa, viitoarele proiecte trebuie concepute astfel încât statul să nu mai depindă de un singur furnizor. „Autoritatea pentru Digitalizarea României trebuie să aibă o echipă tehnică. Pe de o parte să asigure mentenanța și administrarea infrastructurilor, iar pe de altă parte să se asigure că la implementarea următoarelor proiecte nu mai suntem blocați în anumite tehnologii și soluții custom”, a declarat acesta.

• Inteligența artificială, greu de implementat într-o administrație dependentă de hârtie

Referindu-se la dezvoltarea inteligenței artificiale, președintele ADR a afirmat că administrația publică trebuie mai întâi să își rezolve problemele fundamentale de digitalizare. „E complicat în România să vorbim de inteligență artificială, în special în administrația publică, în situația în care vorbim tot de hârtii A4 pe care le plimbăm între servicii”, a spus Giulescu.

Acesta consideră că interoperabilitatea și circulația automată a datelor între instituții reprezintă condițiile de bază pentru modernizarea administrației. „Suntem în era digitală, informația trebuie să circule. Trebuie să regândim modul în care privim lucrurile, trebuie să învățăm în realitate să ne transformăm”, a concluzionat președintele ADR.