Florin Cîțu avertizează asupra concentrării riscului în sistemul financiar: „Românii sunt obligați să finanțeze statul din toate direcțiile”

• Fostul premier susține că expunerea ridicată a băncilor și fondurilor de pensii pe titlurile de stat ar putea amplifica efectele unui eventual downgrade al ratingului suveran.

Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, avertizează că nivelul ridicat al expunerii sistemului financiar românesc pe titlurile de stat reprezintă un risc major pentru populație, în contextul incertitudinilor privind politica fiscală și perspectivele economice.

Într-o postare publicată pe Facebook, Cîțu afirmă că băncile din România dețin 27,6% din active în titluri de stat, comparativ cu o medie de 9,7% la nivelul Uniunii Europene, ceea ce face ca sistemul bancar românesc să fie de aproape trei ori mai concentrat pe datoria publică decât media europeană.

Potrivit fostului premier, expunerea nu se limitează la sectorul bancar. El susține că și fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) au aproximativ 64% din active investite în titluri de stat, iar o parte importantă din restul portofoliului este plasată în acțiuni ale băncilor și companiilor de stat, care, la rândul lor, sunt puternic expuse pe obligațiunile guvernamentale.

„Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat”, afirmă Cîțu, susținând că posibilitățile reale de diversificare a riscului sunt limitate.

* Scenariul unui downgrade

Fostul ministru al Finanțelor avertizează că un eventual downgrade al ratingului suveran al României sub categoria investment grade ar putea avea efecte în lanț asupra populației. În opinia sa, într-un scenariu în care randamentele titlurilor de stat ar crește cu aproximativ 200 de puncte de bază, valoarea contabilă a activelor din Pilonul II ar putea înregistra scăderi, costurile de finanțare s-ar majora, leul s-ar deprecia, iar inflația ar putea reveni pe un trend ascendent.

Cîțu estimează că, într-un asemenea scenariu, impactul asupra unei gospodării medii ar putea echivala cu pierderea unui salariu mediu net în primul an.

* Inflația, „taxa ascunsă” a datoriei publice

În aceeași analiză, fostul premier susține că menținerea inflației peste nivelul dobânzilor reprezintă mecanismul prin care costul datoriei publice este transferat către populație. El afirmă că, începând cu 2022, randamentele economiilor populației și ale titlurilor de stat au rămas, în general, sub nivelul inflației.