România se află printre țările cu cele mai mari creșteri ale ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru, potrivit Eurostat.
Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, douăzeci de state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, iar șapte au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale – pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Țările de Jos (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp).
Fostul premier Florin Cîțu apreciază: “Pentru PRIMA DATĂ în ISTORIE, datoria publică a României a depășit 50% din PIB în primul trimestru din 2024.
Lucrurile sunt și mai grave. România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei publice din UE în 2024.
Niciodată nu a existat un guvern care să distrugă atât de rapid o economie care funcționa. În ultimii 3 ani, Ciolacu și susținătorii lui au prăbușit creșterea economică, au triplat prețurile și dobânzile, au introdus taxe, au intervenit cu bocancii în mai toate piețele care funcționau și au depășit pragul de 50% al datoriei publice. Exact cum am avertizat. Au guvernat ÎMPOTRIVA românilor și pentru buzunarul lor”.
Cele mai ridicate ponderi ale datoriei publice în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024 au fost înregistrate în Grecia (159,8%), Italia (137,7%), Franța (110,8%), Spania (108,9%), Belgia (108,2%) și Portugalia (100,4%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Bulgaria (22,6%), Estonia (23,6%) și Luxemburg (27,2%).
La sfârșitul primului trimestru din 2024, ponderea datoriei publice brute în PIB în zona euro (EA20) a fost de 88,7%, comparativ cu 88,2% la sfârșitul trimestrului al patrulea din 2023. În UE, raportul a crescut, de asemenea, de la 81,5% la 82,0%.
Comparativ cu primul trimestru din 2023, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut atât în zona euro (de la 90,1% la 88,7%), cât și în UE (de la 83,0% la 82,0%).
La sfârșitul primului trimestru din 2024, datoria publică generală era formată din 83,9% titluri de creanță în zona euro și 83,4% în UE, 13,6% credite în zona euro și 14,0% în UE și 2,6% numerar și depozite atât în zona euro, cât și în UE.
Datorită implicării guvernelor statelor membre ale UE în acordarea de împrumuturi anumitor state membre, se publică și date trimestriale privind împrumuturile interguvernamentale (IGL). IGL ca procent din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024 a fost de 1,4% în zona euro și de 1,2% în UE.