Comisia Europeană (CE) a prezentat, vineri, un plan de acţiune privind electrificarea, pentru ca Europa să devină primul continent alimentat cu energie electrică, precum şi o piaţă a carbonului mai puternică pentru a sprijini industria Uniunii Europene (UE) în tranziţia către o energie curată şi în electrificare, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Chiar dacă 70% din energia electrică din UE este generată în prezent din surse de energie curată autohtone, rata de electrificare a cererii de energie a stagnat la 23% în ultimul deceniu. Executivul comunitar vrea să accelereze electrificarea sectoarelor consumatoare de energie, în special a industriei, a transporturilor şi a clădirilor. Pentru a sprijini acest obiectiv ambiţios, Comisia va evalua un obiectiv indicativ de electrificare de 46% până în 2040, ca parte a pachetului privind Uniunea Energetică post-2030. Atingerea acestui obiectiv ar putea reduce factura UE la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde euro pe an până în 2040.
“Prin acest plan, înscriem Europa pe calea de a deveni primul electro-continent din lume. Mesajul pe care îl transmitem astăzi este foarte clar: alege electricitatea în locul combustibililor fosili, alege independenţa în locul vulnerabilităţii. O tranziţie accelerată către o energie curată, combinată cu electrificarea, reprezintă răspunsul la provocările cu care se confruntă Europa în ceea ce priveşte securitatea, competitivitatea şi decarbonizarea”, a declarat Comisarul pentru energie şi locuinţe, Dan Jorgensen.
Planul de acţiune privind electrificarea se axează pe reducerea decalajului de preţ dintre costurile energiei electrice şi cele ale energiei fosile şi pe stimularea adoptării unor tehnologii mai curate, bazate pe energie electrică, cum ar fi pompele de căldură, vehiculele electrice şi bateriile, printre altele, în întreaga Europă. Planul de acţiune urmăreşte să asigure condiţii de concurenţă echitabile între energia electrică şi gaze. Diferenţialul lor de preţ descurajează adesea trecerea la opţiuni mai curate, cum ar fi pompele de căldură, vehiculele electrice şi procesele industriale electrice.
Pentru a aborda acest aspect, propunerea privind facturile la energie electrică adaptate exigenţelor viitorului în UE va permite statelor-membre să reducă taxele de reţea pentru anumite grupuri de consumatori şi impozitele pentru întreprinderile mari consumatoare de energie. De asemenea, aceasta stimulează implementarea mai rapidă a contoarelor inteligente, ceea ce va facilita economisirea de către consumatori a facturii lor la energie. Propunerea urmăreşte, de asemenea, să se asigure că energia electrică nu este impozitată mai mult decât gazul.
Totodată, planul de acţiune propune soluţii pentru reducerea costurilor iniţiale ale tehnologiilor de electrificare în sectoare-cheie ale cererii, cum ar fi clădirile, transporturile şi industria. Acesta stabileşte o gamă largă de instrumente care pot fi mobilizate, cum ar fi utilizarea sistemelor de leasing social, a instrumentelor financiare ETS, inclusiv a Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice şi a Băncii pentru decarbonizarea industrială, precum şi a unui mecanism pentru o piaţă curată a căldurii.
Planul abordează alte bariere, inclusiv adoptarea lentă a soluţiilor inovatoare de electrificare, prin promovarea dezvoltării unor proiecte de investiţii viabile şi a capacităţii de producţie în domeniul tehnologiilor energetice curate. Aceasta adoptă o abordare la nivelul întregului lanţ valoric pentru a aduce argumente economice în favoarea electrificării, începând cu investiţiile în competenţe şi în potenţialul de creare de locuri de muncă. Electrificarea are potenţialul de a crea sute de mii de locuri de muncă de calitate.
În paralel, Comisia Europeană propune modernizarea principalei politici de decarbonizare – EU ETS – pentru a fi motorul de inovare şi de investiţii pentru competitivitatea şi independenţa UE. Revizuirea va ajuta industria, menţinând în acelaşi timp rolul esenţial al ETS în tranziţia climatică şi energetică, în conformitate cu Legea europeană a climei. Acesta actualizează factorul linear de reducere (LRF) de 3,7% pentru perioada 2031-2035 şi de 1,7% pentru 2036-2040 şi face traiectoria mai treptată şi mai aliniată la nivelul naţional de ambiţie în materie de climă.
În acelaşi timp, până la 2% dintre creditele internaţionale de înaltă calitate vor permite finanţarea proiectelor de decarbonizare în străinătate şi vor oferi spaţiu de manevră în perioada 2036-2040, când reducerea emisiilor în Europa va deveni mai dificilă.
Revizuirea ETS va pune un accent puternic pe investiţii, iar banca pentru decarbonizarea industrială va dispune de o finanţare de 100 de miliarde euro destinată decarbonizării industriale la scară europeană. Stimularea investiţiilor ETS va fi disponibilă înainte de 2030, ca primă fază a băncii. Fondul pentru inovare EU ETS va continua să sprijine primele aplicaţii comerciale ale tehnologiilor curate inovatoare într-o gamă largă de sectoare. De asemenea, statele-membre vor trebui să cheltuiască 50% din veniturile lor naţionale din ETS pentru investiţii în decarbonizarea sectoarelor ETS. Această sumă se ridică la peste 100 de miliarde EUR în investiţii înainte de 2030.
În plus, alocarea cu titlu gratuit pentru întreprinderi va continua şi după 2030, fiind mai strâns legată de investiţiile în decarbonizare în Europa. Astfel, veniturile ETS naţionale ar trebui reinvestite în sectoarele ETS, iar principiul este clar: contribuţiile industriei ar trebui să revină industriei. Acest tip de abordare îi încurajează şi îi recompensează pe cei care investesc în tranziţia curată şi îi stimulează pe cei care se străduiesc să recupereze decalajul, subliniază Comisia.
O propunere separată privind indicii de referinţă vizează creşterea alocării cu titlu gratuit pentru industrie în valoare de şase miliarde de euro pentru perioada 2026-2030. În cazul sectoarelor care fac obiectul mecanismului de ajustare la frontieră în funcţie de carbon (CBAM), reducerea alocării cu titlu gratuit va fi încetinită, iar eliminarea treptată va fi prelungită până în anul 2038.
Comisia mai propune o reformă a rezervei pentru stabilitatea pieţei pentru a consolida şi mai mult stabilitatea pieţei şi previzibilitatea investiţiilor, pentru a menţine lichiditatea şi pentru a reduce volatilitatea excesivă a preţurilor. Documentul completează propunerea forului european, din aprilie, de a opri invalidarea automată a certificatelor deţinute în rezervă, potrivit Agerpres.
Propunerea consolidează sistemul EU ETS pentru sectorul aviaţiei şi cel maritim şi îl extinde la incinerarea deşeurilor. În aceste sectoare, revizuirea creează noi oportunităţi de afaceri, abordează riscurile de eludare şi asigură condiţii de concurenţă echitabile, susţine executivul comunitar.
| Știri BVB