“Prezenta scrisoare porneşte de la o preocupare pe care, suntem convinşi, o împărtăşim cu toţii: modul în care economia românească poate traversa o perioadă de încetinire fără a pierde ceea ce este cel mai greu de reconstruit ulterior – companii viabile, locuri de muncă şi încrederea mediului de afaceri de a continua să investească. Iniţiativa aparţine organizaţiilor reprezentative din turism şi HoReCa, deoarece acesta este domeniul pe care îl cunoaştem în mod direct şi în care putem documenta, cu date şi exemple concrete, efectele pe care actualul context economic începe să le producă. Nu susţinem însă că aceste efecte sunt specifice exclusiv sectorului nostru. Dimpotrivă, apreciem că multe dintre provocările cu care ne confruntăm sunt resimţite, în forme diferite, şi de alte ramuri ale economiei”, a scris preşedintele ANAT, Cristian Bărhălescu, în scrisoarea menţionată.
Acesta a precizat că demersul celor din turism şi din HoReCa se adresează, în egală măsură, Guvernului şi organizaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri.
“Nu contestăm necesitatea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară şi nici obiectivele pe care acestea le urmăresc. Reducerea dezechilibrelor macroeconomice este o condiţie esenţială pentru stabilitatea economică a României. Considerăm însă că orice intervenţie majoră în economie trebuie însoţită de o evaluare continuă a efectelor pe care le produce şi, atunci când acestea afectează activitatea economică şi ocuparea forţei de muncă, de instrumente capabile să atenueze aceste consecinţe. În acest spirit, considerăm util ca dezbaterea privind consolidarea fiscală să fie completată de o discuţie la fel de serioasă despre menţinerea competitivităţii economiei româneşti şi despre capacitatea companiilor de a traversa perioadele dificile fără pierderi ireversibile de locuri de muncă şi de capital economic”, precizează sursa citată.
ANAT arată, în context, că datele Institutului Naţional de Statistică (INS) şi cele mai recente analize ale Comisiei Europene şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) transmit acelaşi mesaj: economia României traversează o perioadă de încetinire. După contracţiile înregistrate la sfârşitul anului 2025 şi începutul anului 2026, prognozele pentru acest an au fost revizuite în scădere, iar OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1%, explicată în principal prin efectele consolidării fiscal-bugetare, încetinirea consumului şi menţinerea unui climat ridicat de incertitudine.
În viziunea şefului ANAT, aceste evoluţii nu sunt rezultatul unei singure decizii şi nici al unei singure guvernări, ci “reflectă suprapunerea unor factori externi peste dezechilibre economice acumulate în timp şi peste un proces necesar de consolidare fiscal-bugetară”.
“În ultimele luni, economia a fost nevoită să absoarbă simultan efectele consolidării fiscale, încetinirea consumului, creşterea costurilor de operare şi majorarea costului muncii. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat cu 6,8%, măsură ale cărei efecte economice se vor vedea în perioada următoare, în special în sectoarele în care utilizarea forţei de muncă este intensivă. Privită individual, fiecare dintre aceste măsuri poate avea o justificare economică şi socială legitimă. Problema apare atunci când efectele lor se suprapun într-un interval prea scurt pentru ca economia să se poată adapta prin mecanismele sale normale”, notează Cristian Bărhălescu.
Patronatele din turism sunt de părere că experienţa ultimilor ani arată că România a fost nevoită, în repetate rânduri, să reacţioneze după producerea efectelor economice, iar pandemia, criza energetică, inflaţia şi actualul proces de consolidare fiscală au fost intervenţiile reactive şi “aproape întotdeauna mai costisitoare decât mecanismele construite din timp”.
“Politicile publice nu se încheie în momentul în care sunt adoptate. Ele se încheie atunci când efectele lor au fost evaluate, iar acolo unde acestea generează costuri economice şi sociale disproporţionate au fost identificate şi aplicate măsurile necesare pentru limitarea lor. În realitate, cea mai ieftină politică publică nu este aceea care repară efectele unei crize, ci aceea care reuşeşte să le prevină”, susţine ANAT.
Potrivit INS, numărul turiştilor sosiţi în structurile de cazare a scăzut cu 6,1%, în perioada ianuarie-aprilie 2026, faţă de perioada similară a anului precedent, iar înnoptările au înregistrat, de asemenea, un recul semnificativ. În luna aprilie, numărul înnoptărilor a fost cu 11,6% mai mic decât în aprilie 2025.
În viziunea organizaţiei patronale, aceste rezultate nu pot fi explicate printr-o singură cauză, ci reprezintă efectul suprapunerii mai multor decizii şi evoluţii economice care, analizate individual, pot părea justificate, dar care, împreună, au produs un impact semnificativ asupra industriei, cum ar fi modificarea sistemului voucherelor de vacanţă.
În acest sens, informaţiile centralizate de ANAT relevă faptul că valoarea decontărilor voucherelor de vacanţă s-a redus cu 61,5%, în primele cinci luni ale anului în curs, faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la aproximativ 557 milioane lei la 214,5 milioane lei, cu un vârf al scăderii de peste 70% în luna mai. În acelaşi timp, valoarea voucherelor achiziţionate de către angajatori a scăzut cu 8,8%, ceea ce confirmă că modificarea mecanismului produce efecte semnificative asupra pieţei turistice.
“Evoluţia preţurilor din ultimii ani a compensat în parte reducerea volumului serviciilor turistice comercializate. Cu alte cuvinte, scăderea cifrei de afaceri este atenuată statistic de inflaţie, însă numărul efectiv de servicii vândute şi de turişti este semnificativ mai mic. Tocmai de aceea, operatorii din industrie estimează că, în cazul turismului intern, reducerea volumelor se apropie de 30%, efect resimţit în special după modificarea sistemului voucherelor de vacanţă”.
Pe de altă parte, România continuă să valorifice insuficient una dintre cele mai importante oportunităţi de dezvoltare ale industriei: turismul de incoming.
“În timp ce alte state din regiune tratează atragerea turiştilor străini ca pe o prioritate economică şi un export de servicii, România continuă să aloce resurse reduse promovării externe, insuficiente pentru a genera o schimbare de anvergură. Bugetele anuale dedicate promovării turistice sunt infime în raport cu impactul economic pe care incoming-ul îl poate genera prin venituri externe, investiţii şi locuri de muncă”, explică preşedintele ANAT.
În ceea ce priveşte forţa de muncă din turism, diferenţa de sezonalitate dintre România şi alte destinaţii estivale, precum Grecia, se traduce direct în stabilitatea veniturilor şi în capacitatea angajatorilor de a păstra personalul calificat.
“În lipsa unor mecanisme care să permită menţinerea raporturilor de muncă în perioadele de reducere temporară a activităţii, o parte importantă a angajaţilor aleg pieţe externe care oferă venituri stabile şi contracte pe durate mai mari. Competitivitatea industriei depinde şi de cadrul fiscal în care aceasta funcţionează. Turismul nu concurează doar prin calitatea serviciilor sau prin atractivitatea destinaţiei, ci şi prin politicile publice ale statelor. Menţinerea unui regim de TVA competitiv pentru serviciile turistice reprezintă un instrument utilizat pe scară largă în Europa pentru susţinerea competitivităţii destinaţiilor. O nouă majorare a TVA ar afecta direct capacitatea României de a concura cu destinaţiile din regiune şi ar diminua atractivitatea investiţiilor într-un sector aflat deja sub presiunea încetinirii cererii şi a creşterii costurilor”, afirmă specialistul.
Ca atare, ANAT solicită construirea unui mecanism prin care statul să poată limita costurile sociale generate de perioadele de ajustare economică, indiferent dacă acestea sunt provocate de crize externe sau de efectele unor politici publice interne, deoarece “omul trebuie să rămână în centrul politicilor economice, pentru că, în final, el este cel care suportă consecinţele fiecărei decizii”.
De asemenea, în funcţie de natura dificultăţilor şi de specificul fiecărui domeniu de activitate, un astfel de mecanism ar putea include programe de tip Kurzarbeit, credite fiscale destinate păstrării locurilor de muncă, facilităţi temporare privind fiscalitatea muncii, scheme de sprijin pentru formarea profesională sau alte instrumente care şi-au demonstrat eficienţa în alte state europene.
| Știri BVB