* Chimcomplex doreşte să angajeze aproximativ 1250 de salariaţi

*  Chimiştii Uniţi: “Un contract individual de muncă, înainte de a fi dat spre semnare angajatului, trebuie asumat de angajator. El trebuie să fie negociat şi semnat de ambele părți întrucât este un acord BILATERAL.
Nefiind semnat de angajator, există riscul ca CIM-ul în cauză să nu fie recunoscut ulterior de către acesta şi nici să nu poată fi înregistrat la Camera de Muncă”

* Conducerea Oltchim: “Nereuşita vânzării către Chimcomplex va duce la încetarea existenţei Oltchim, în contextul investigaţiei, europene privind ajutorul de stat care se prefigurează a fi emis în acest an pentru o sumă consistentă”

Eşecul vânzării activelor Oltchim către Chimcomplex ar duce la falimentul Oltchim şi la posibila pierdere a ajutorului de stat pe care autorităţile europene l-au acordat  pentru Oltchim, potrivit unei scrisori a actualei conduceri a combinatului către salariaţi. Potrivit oficialilor, nereuşita vânzării anulează ultimii şase ani de eforturi conjugate ale tuturor salariaţilor Oltchim şi, în contextul investigaţiei, europene privind ajutorul de stat care se prefigurează a fi emisă în acest an pentru o sumă consistentă, va duce la încetarea existenţei Oltchim.

Oltchim a beneficiat de un ajutor de stat prin ştergerea creanțelor Electrica şi AAAS în sumă de 350 milioane euro, iar acest ajutor face obiectul unei investigaţii a Comisiei Europene, deschisă în 2016 şi care se prefigurează să se încheie la finele acestui an.  Sursele noastre susţin că  temerea administrației Oltchim este ca rezultatul investigației va fi unul “negativ” , ceea ce ar însemna reintroducerea acestor creanţe în tabelul de creanţe. “Acest lucru i-ar determina să anuleze vânzarea şi să treacă la varianta B din plan, adică să transforme în acțiuni toate creanţele, inclusiv cele şterse. Această conversie ar duce la pierderea comisioanelor aşteptate de administrație şi la redarea Oltchim acționarilor săi şi creditorilor”, ne-au mai spus sursele .

Omul de afaceri Ştefan Vuza, proprietarul SCR, acţionarul majoritar al Chimcomplex, trebuie să plătească, în circa două săptămâni, circa 100 de milioane de euro pentru cele mai importante active ale Oltchim, pe lângă banii din garanţie de circa 50 de milioane de euro, la care se adaugă încă 40-50 milioane de euro pentru capital de lucru, potrivit surselor noastre.

Actuala conducere Oltchim vrea să facă şi disponibilizări, după preluarea activelor Oltchim de către Chimcomplex. Aceasta i-a anunţat deja pe salariaţii Oltchim că Chimcomplex doreşte să angajeze aproximativ 1250 de salariaţi şi orice etapă de disponibilizare din Oltchim va începe numai după finalizarea procesului de angajare de către Chimcomplex. Conform conducerii Oltchim într-o scrisoare către angajaţi, nefinalizarea angajării de către Chimcomplex poate să ducă la nefinalizarea tranzacţiei şi, în atare situaţie, la falimentul Oltchim, în aprilie 2019. “Subliniem faptul că, în faliment, activitatea şi toate contractele încetează (inclusiv CCM – n.r. contractul colectiv de muncă), iar disponibilizarea se face fără plata salariilor compensatorii”.

Creşterea salariului prin negocierea Contractului Colectiv de Muncă (CCM), situaţia personalului care urmează să fie disponibilizat şi situaţia contractului cu Sistemplast au fost subiectele de discuţie dintre conducerea Oltchim, respectiv consorţiul de administratori judiciari ai Oltchim, Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL, administratorul special Bogdan Stănescu şi directorul general adjunct Victor Avram, cu reprezentanţii sindicatelor, precum şi cu salariaţii.

Potrivit conducerii Oltchim, Chimcomplex a informat că, în prima decadă a lunii decembrie 2018, va avea loc finalizarea contractului de vânzare active dintre Oltchim şi Chimcomplex, ceea ce presupune plata preţului şi transferul dreptului de proprietate asupra activelor achiziţionate, respectiv toate activele de pe platforma industrială Vâlcea, mai puţin instalaţiile de anhidridă ftalică şi PVC II.
Conducerea Oltchim susţine finalizarea contractului cu Chimcomplex în folosul păstrării activităţii productive de pe platforma industrială, al păstrării locurilor de muncă şi al păstrării afacerii sub control autohton.

Referitor la creşterea salariului prin negocierea Contractului Colectiv de Muncă, conducerea Oltchim a transmis salariaţilor că, în urma tranzacţiei cu Chimcomplex, Oltchim rămâne fără active funcţionale şi fără activitate economică, creşterea salariilor fiind o măsură care nu poate fi justificată nici economic, nici legal: “Oportunitatea creşterii salariilor de către Oltchim va fi discutată numai în măsura în care Chimcomplex nu finalizează tranzacţia. Această chestiune este deja în dezbatere cu sindicatul reprezentativ. Pentru salariaţii care vor să semneze CIM (n.r. contractul individual de muncă) cu Chimcomplex, domnul Virgiliu Băncilă (n.r. preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex) a confirmat disponibilitatea de dialog cu salariaţii privind această chestiune, plecând de la pachetul minim garantat, astfel cum a fost prezentat salariaţilor în luna iunie 2017.
Întrucât, după finalizarea tranzacţiei de vânzare cu Chimcomplex, Oltchim va intra în procedura de faliment, cu consecinţele imediate care decurg de aici privind încetarea oricărei activităţi, precum şi a contractelor în vigoare, iar Oltchim va avea nevoie de un număr de circa 150-200 de salariaţi pentru a putea gestiona această procedură, pentru aceştia se va avea în vedere încadrarea pe posturi de lucru şi remunerarea corespunzătoare în urma unei negocieri directe”.

Referitor la situaţia personalului care urmează să fie disponibilizat, conducerea Oltchim susţine că se va aplica principiul muncii neîntrerupte/al continuităţii în muncă: “În concret, salariaţii care au semnat în mai-iunie 2017 Angajamentul privind încheierea unui nou contract individual de muncă concomitent cu încetarea contractului individual de muncă cu Oltchim au acceptat încheierea unor noi contracte de muncă cu cumpărătorul activelor în discuţie, în condiţiile în care la angajare vor primi cel puţin pachetul de drepturi şi beneficii din anexa Angajamentului şi oferta de muncă va fi în concordanţă cu experienţa profesională acumulată în Oltchim. Sancţiunea pentru nerespectarea angajamentului este la nivelul salariilor compensatorii cuvenite pentru disponibilizare, astfel cum sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă al Oltchim. Din discuţiile din 15.11.2018, a reieşit că, în ipoteza în care Chimcomplex, agreează să acorde mai mult decât pachetul minim de drepturi şi beneficii, această măsură se va aplica tuturor salariaţilor doriţi de Chimcomplex.
Salariaţii care nu au semnat în mai-iunie 2017 Angajamentul în discuţie, dar care sunt ofertaţi de Chimcomplex şi acceptă oferta acestuia, pe principiul continuităţii în muncă, nu vor primi salarii compensatorii. (…) Salariaţii care, indiferent dacă au semnat sau nu Angajamentul în discuţie, nu sunt ofertaţi de Chimcomplex, vor fi, după caz, fie disponibilizaţi cu salarii compensatorii, cu plata acestora la încetarea contractului de muncă, în condiţiile prevăzute în CCM, fie vor fi păstraţi ca angajaţi ai Oltchim SA pentru gestiunea patrimoniului în perioada de faliment. Pentru plata salariilor, astfel cum vor fi discutate/negociate, va fi constituit un fond de rezervă corespunzător. Măsura disponibilizării excedentului de personal al Oltchim se va face numai după completarea schemei organizatorice a Chimcomplex, de pe paltforma Râmnicu Vâlcea, respectiv după ce cei aproximativ 1250 de salariaţi Oltchim vor fi acceptat semnarea CIM”.

Grupul de pe Facebook Salariaţii Uniţi susţine că o parte dintre salariații Oltchim au semnat deja contractele individuale de muncă (CIM) printr-o “constrangere” cu Chimcomplex şi deja această semnare a stârnit regretul unora dintre semnatari:

“Câteva aspecte despre CIM-urile pe care o parte dintre salariații Oltchim le-au semnat printr-o «constrangere» cu Chimcomplex şi care au stârnit regretul unora dintre semnatari.
Imposibilitatea condiţiei suspensive şi a celei rezolutorii:
Contractul individual de muncă este, în principiu, un contract neafectat de modalităţi; el nu poate fi încheiat sub condiţie suspensivă, deoarece nu se poate concepe ca naşterea efectelor acestui contract să fie în funcţie de realizarea unui eveniment deopotrivă viitor şi incert.
De asemenea, el nu poate fi afectat nici de o condiţie rezolutorie, deoarece s-ar eluda prevederile legislaţiei muncii, care stabilesc limitativ temeiurile şi condiţiile încetării sale.
Perioada de probă, prevăzută de art. 31 Codul muncii nu constituie o condiţie rezolutorie, ci o clauză de dezicere (de denunţare), respectiv de modificare a contractului individual de muncă.
Posibilitatea afectării contractului individual de muncă de un termen extinctiv sau suspensiv.
Termenul extinctiv este un termen la îndeplinirea căruia obligaţia se stinge pentru viitor, menţinându-se efectele produse până în momentul îndeplinirii sale.
Termenul suspensiv este termenul care întârzie (amână) începutul executării dreptului subiectiv şi executării obligaţiei corelative.
Insa un CIM nu poate fi afectat de un termen suspensiv.
Ca excepţie, contractul individual de muncă poate fi afectat de un termen extinctiv – atunci când legea permite încheierea contractului individual de muncă pe durată DETERMINATĂ .
Deci, în principiu, ne menținem părerea că astfel de CIM-uri NU AR TREBUI SEMNATE.
De asemenea un CIM, înainte de a fi dat spre semnare angajatului, trebuie asumat de angajator. El trebuie sa fie negociat şi semnat de ambele părți întrucât este un acord BILATERAL.
Nefiind semnat de angajator, există riscul ca CIM-ul în cauză să nu fie recunoscut ulterior de către acesta şi nici să nu poată fi înregistrat la Camera de Muncă”.

Despre situaţia contractului cu Sistemplast, conducerea Oltchim a transmis că acesta va fi continuat cu Chimcomplex.

La începutul anului, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex, Virgiliu Băncilă, a declarat, citat de Agerpres, că va păstra angajaţii şi salariile celor care lucrau până acum la instalaţiile de pe platforma din Râmnicu Vâlcea şi are în plan să relanseze producţia de PVC, material care nu se mai fabrică în România: “Politica de personal se adaptează la nevoile de funcţionare ale acestor active. Resursa umană este foarte importantă. Ne-am obligat să angajăm personalul necesar exploatării acestor instalaţii. După estimarea noastră, aceasta înseamnă între 1.300 şi 1.400 de salariaţi. Vom păstra pachetul de salarii şi alte facilităţi pe care personalul le-a avut în momentul de faţă, apoi, în funcţie de rezultatul pe care îl va obţine societatea, întrevedem o îmbunătăţire, întrucât acolo sunt specialişti de valoare, care trebuie motivaţi astfel încât să desfăşoare o activitate profitabilă”.

Combinatul petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a intrat în insolvenţă în 2013. Planul de reorganizare a prevăzut vânzarea de active, care au fost împărţite în 9 grupe, iar Chimcomplex a depus o ofertă angajantă pe 6 iulie 2017 pentru cinci grupe de active, plus a şasea parţial. Pe 18 decembrie 2017, oferta Chimcomplex a fost aprobată de Adunarea Creditorilor.

Combinatul a fost construit pentru cinci linii de producţie, pentru principalele produse: produse clorosodice, polioli şi polieteri, oxoalcooli şi plastifianţi, PVC şi pesticide. Grupa de pesticide a fost oprită odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, iar în 2008 s-a oprit şi producţia de PVC (policlorură de vinil), odată cu închiderea rafinăriei Arpechim, de unde provenea materia primă. Oltchim era singurul producător de PVC din ţară. “Au rămas în funcţiune trei grupe de produse, pe care le-am ofertat, plus o parte din instalaţiile care produc PVC, care sunt oprite în momentul de faţă. Am luat şi instalaţii din această grupă în ideea că, în etapa a doua de investiţii, vom reporni şi producţia de PVC”, a precizat Băncilă.
Acesta a adăugat: “Preţul pentru activele pe care le-am ofertat a fost 127 de milioane de euro. În plus, ne-am asumat efectuarea unor investiţii pe linia de protecţie a mediului, prevăzute în contract, de 13,7 milioane de euro, şi, ceea ce nu este prevăzut în contract, dar este în planul nostru de afaceri, este realizarea, după aceea, a unor investiţii care să dezvolte şi să consolideze platforma industrială de la Râmnicu Vâlcea”.