Update articol:

Alexandru Petrescu: “Infodemia” coronavirus si educarea consumatorilor de informații pe suport digital

Concomitent cu epidemia COVID-19, trebuie să gestionăm și o “infodemie”, fenomen care descrie o utilizare intensivă a platformelor social media pentru distribuția de informații din surse autorizate și neautorizate despre acest virus; studii recente indică faptul că știrile false se răspândesc de aproximativ 10 ori mai repede pe rețelele de socializare decât cele reale (https://science.sciencemag.org/content/359/6380/1146), a scris Alexandru Petrescu, fostul ministru al comunicațiilor, pe o rețea de socializare.

Petrescu: ”Am scris zilele trecute despre contribuția esențiala a digitalului la restrangerea efectelor negative ale acestui flagel global. În context, astăzi, doresc să subliniez importanța management-ului informației care poate avea un impact pozitiv, îmbrăcând rolul unui agent de restricționare a fenomenului sau, în mod contrar, de creștere exponențială a efectelor negative ale expansiunii COVID-19. Astfel, pledez pentru o abordare integrată, “body and brain”, a tratării acestei epidemii”. 

Prin management-ul informației a nu se întelege cenzurarea datelor esențiale cetățenilor și autorităților necesare evaluarii permanente a situației, întrucât sunt de notorietate efectele negative ale acestei abordări, ci acordarea unei atenții sporite comunicării legitime, suprimării și eliminării știrilor false, sfaturilor medicale eronate, teoriilor conspirației și în general inițierii unor curente de opinie și manifestări colective deviante, plecând de la date false, din surse neautorizate, a mai adăugat Petrescu.

Pe lângă marii giganți IT (Facebook, Twitter, Tencent, Pinterest) care au maturitatea funcțională și responsabilitatea corporativă etică de a nu se transforma în platforme de dezinformare și incubatoare de comportamente antisociale, să nu uităm rolul instituțiilor guvernamentale de a furniza un serviciu public real, prin comunicare credibilă, inteligibilă, promptă și proactivă către membrii comunităților, astfel încât să fie reduse la minim dezinformarea, panica în masă și comportamentele xenofobe și să se facă loc apelului la calm și informării din surse autorizate pe platforme de tip fact-checking.

O voce puternică în acest narativ autorizat asociat epidemiei poate fi obținută printr-o cooperare strânsă și de încredere între operatorii de platforme digitale, autorități de sănătate publică, canale radio/TV de știri precum și utilizatori.