Update articol:
COMUNICAT DE PRESĂ

Analiză ISIC: Interesul oamenilor pentru cafea, ca parte a unui stil de viață sănătos, a crescut cu 650% în ultimul an

Interesul oamenilor pentru cafea

Oamenii sunt din ce în ce mai curioși în legătură cu efectele consumului de cafea asupra sănătății, arată o nouă analiză realizată de Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC), prezentată de Asociația Română a Cafelei (ARC). Căutările referitoare la “beneficiile pentru sănătate ale consumului de cafea” au crescut cu 650% în ultimele 12 luni, iar cele referitoare la “beneficiile cafelei negre” au crescut cu 1.450% în aceeași perioadă, oamenii căutând tot mai multe informații despre efectele uneia dintre cele mai populare băuturi din lume asupra sănătății, potrivit unui comunicat de presă.

În comunicat se mai arată că: ”Primele zece subiecte de interes pentru sănătate variază de la aportul de cofeină, la valoarea nutrițională și asocierile dintre cafea și o serie de aspecte de sănătate frecvente. În topul căutărilor se află cele legate de “cafea și cofeină”, oamenii fiind interesați să înțeleagă exact câtă cofeină conține o ceașcă de cafea.

Analiza include date globale din ultimele 12 luni (februarie 2021 – februarie 2022) și a fost realizată cu ajutorul unei serii de instrumente de analiză Google, cum ar fi Analytics, Search Console, Trends și Keyword Planner.

ISIC a analizat datele cu scopul de a înțelege mai bine nivelul actual de cunoștințe al publicului și de a răspunde oricăror nevoi de informare cu privire la cercetările științifice și de sănătate legate de cafea și cofeină.

Primele zece cele mai căutate subiecte de sănătate sunt:

  1. Cafeaua și conținutul de cofeină
  2. Cafeaua și nutriția
  3. Cafeaua și deshidratarea
  4. Cafeaua și decafeinizarea
  5. Cafeaua și hipertensiunea arterială
  6. Cafeaua și metabolismul
  7. Cafeaua și demența
  8. Cafea și aromă
  9. Nivelurile consumului de cofeină
  10. Cafeaua și somnul

Un sondaj pan-european comandat de ISIC a indicat, de asemenea, o schimbare a obiceiurilor ca urmare a pandemiei, 42% dintre consumatorii de cafea chestionați mărindu-și consumul în timpul izolării și al restricțiilor asociate. O treime (32%) au declarat că au tendința de a bea cafea la intervale regulate pentru a întrerupe ziua de acasă sau în momente în care se pot relaxa (30%). De fapt, 35% dintre consumatorii de cafea au declarat că acum apreciază mai mult pauzele de cafea1.

Dr. J. W. Langer, medic, conferențiar și jurnalist științific, a comentat aceste tendințe emergente: “O nouă generație de oameni începe acum să aprecieze componentele nutriționale complexe ale băuturii lor de încredere de dimineață și efectele benefice suplimentare pentru sănătate pe care un consum regulat și moderat le poate oferi ca parte a unei diete echilibrate. Un fapt care este susținut de un volum tot mai mare de cercetări științifice.”

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) concluzionează că un consum moderat de cofeină, de aproximativ 400 mg de cofeină pe zi, sau echivalentul a până la 5 cești, poate face parte dintr-o dietă sănătoasă și echilibrată și un stil de viață activ2.

Cofeina este una dintre componentele cheie ale cafelei, o ceașcă de cafea conținând între 75-100 mg de cofeină. EFSA a concluzionat că s-a stabilit o relație cauză-efect între o porție de 75 mg de cofeină și creșterea atenției (concentrării) și a vigilenței, în special în situații de atenție scăzută3. Aceste efecte se pot extinde și la alte situații care necesită vigilență și concentrare, cum ar fi siguranța și performanța în timpul schimburilor de noapte, conducerea pe timp de noapte și gestionarea diferențelor de fus orar4,5.

Din punct de vedere nutrițional, elementul principal al cafelei este apa. De fapt, cafeaua neagră conține mai mult de 95% apă. Deși există un interes semnificativ referitor la asocierea dintre consumul de cafea și deshidratare, cercetările sugerează că un consum moderat de cafea contribuie de fapt la aportul general de lichide și nu duce la deshidratare sau la pierderi semnificative de lichide corporale6-9.

În ceea ce privește nutrienții, cafeaua neagră conține o serie de micronutrienți, în special potasiu, magneziu și niacină, iar în general cafeaua neagră conține doar 1-2 kcal la 100 ml10. Este de remarcat faptul că există factori care pot afecta acest lucru, cum ar fi adăugarea de lapte, frișcă sau zahăr la o băutură.

Asocierile dintre consumul de cafea și afecțiuni precum Alzheimer sunt la fel de fascinante. Cercetările sugerează că un consum regulat de cafea pe tot parcursul vieții poate avea un efect protector în ceea ce privește declinul cognitiv și afecțiunile neurodegenerative11-14. Acesta este un domeniu în care cercetările viitoare ne vor ajuta să înțelegem aceste asocieri.

În cele din urmă, tensiunea arterială a fost observată ca un alt domeniu de interes. Deși natura exactă a relației dintre cafea și tensiunea arterială este încă neclară, cercetările în acest domeniu sugerează că, în general, consumul de cafea nu este asociat cu un risc crescut de hipertensiune15,16.

În general, un consum moderat de cafea – de obicei (400 mg), echivalentul a 3-5 cești pe zi, pe baza analizei Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară privind siguranța cafeinei2 – a fost asociat cu o serie de efecte fiziologice pozitive în literatura științifică și se poate încadra într-o dietă sănătoasă și echilibrată și într-un stil de viață activ17.

Datele au fost analizate cu ajutorul Google Analytics, Google Trends, Google Search Console și Google Keyword Planner în perioada februarie 2021 – februarie 2022.

Consumul moderat de cafea poate fi definit ca 3-5 cești pe zi, pe baza analizei Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară privind siguranța cofeinei2.”

Înfiinţată în urmă cu 20 de ani, Asociaţia Română a Cafelei (ARC) promovează interesele comerciale şi economice ale industriei cafelei.

Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC) este o organizație non-profit, înființată în 1990 și dedicată studiului și diseminării științei referitoare la “cafea și sănătate” Din 2003, ISIC susține, de asemenea, un program educațional paneuropean, lucrând în parteneriat cu asociațiile naționale de cafea din nouă țări pentru a transmite cunoștințele științifice actuale despre “cafea și sănătate” profesioniștilor din domeniul sănătății.

Referințe

  1. Censuswide pan European adults survey (March, 2021)
  2. EFSA (2015) Scientific Opinion on the Safety of Caffeine, EFSA Journal, 13(5):4102.
  3. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011): Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increased fat oxidation leading to a reduction in body fat mass (ID 735, 1484), increased energy expenditure leading to a reduction in body weight (ID 1487), increased alertness (ID 736, 1101, 1187, 1485, 1491, 2063, 2103) and increased attention (ID 736, 1485, 1491, 2375) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/20061.EFSA Journal, 9(4):2054.
  4. Nehlig A. (2016): Effects of coffee/caffeine on brain health and disease: What should I tell my patients? Pract Neurol, 16(2):89-95.
  5. Mets M.A. et al. (2012): Effects of coffee on driving performance during prolonged simulated highway driving. Psychopharmacology, 222(2):337-42.
  6. Maughan R.J. et al (2003). Caffeine ingestion and fluid balance: a review. J Hum Nutr Diet, 16, 411-420.
  7. Silva A. M. et al (2013) Total body water and its compartments are not affected by ingesting a moderate dose of caffeine in healthy young adult males. App Physiol Nutr & Metab, 38:626-632.
  8. Killer S. C. et al (2014) No Evidence of Dehydration with Moderate Daily Coffee Intake: A Counterbalanced Cross-Over Study in a Free-Living Population. PLoS ONE,9(1): e84154.
  9. Seal A.D. et al (2017) Coffee with high but not low caffeine content augments fluid and electrolyte excretion at rest. Front Nutr, 18;4:40.
  10. Food Standard Agency, Public Health England, McCance and Widdowson’s The Composition of Foods, 7th, Cambridge, Royal Society of Chemistry, 2014.
  11. Eskelinen M.H, Kivipelto M. (2010): Caffeine as a protective factor in dementia and Alzheimer’s disease. J Alz Dis, 20 Suppl 1:S167-74.
  12. Panza F. et al.(2015) Coffee, tea and caffeine consumption and prevention of late-life cognitive decline and dementia: A systematic review. J Nutr Health Aging, 19(3):313-28.
  13. Wierzejska R. (2017). Can coffee consumption lower the risk of Alzheimer’s disease and Parkinson’s disease? A literature review, Arch Med Sci, Volume 13 (3):507-514.
  14. Hussain A. et al. (2018) Caffeine: a potential protective agent against cognitive decline in Alzheimer’s disease, Crit Rev Eukaryiotic Gene Expression, Volume 28 (1):67-72.
  15. Xie C. et al. (2018) Coffee consumption and risk of hypertension: a systematic review and dose-response meta-analysis of cohort studies. J Human Hypertension, 32(2):83-93.
  16. Navarro A.M. (2019) Coffee consumption and risk of hypertension in the sun project, Clin Nutr, 38(1):389-397.
  17. ISIC, ‘coffee as part of a healthy diet and lifestyle’. Available at http://coffeeandhealth.org/wp-content/uploads/2016/03/Roundtable-report_Coffee-as-part-of-a-healthy-diet.pdf

BVB | Știri BVB

CONPET SA (COTE) (12/08/2022)

Raport semestrial S1 2022

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (12/08/2022)

Informare Depozitarul Central - operare majorare capital social - nr. actiuni

CONPET SA (COTE) (12/08/2022)

Convocare AGOA & AGEA 20(21).09.2022

BIOFARM S.A. (BIO) (12/08/2022)

Raport semestrial S1 2022