Update articol:
SFATUL AVOCATULUI:

Andreea Lakatos: Clauza de confidențialitate în dreptul muncii. Ce este și ce nu este confidențial

Clauza de confidențialitate, deși nu este una din clauzele esențiale ale unui contract individual de muncă, Codul muncii neridicând-o la acest rang, este o clauză ce tinde la stabilirea unui echilibru contractual între părțile implicate.

Lipsa unei asemenea clauze din contractul individual de muncă, poate aduce deservicii ambelor părți implicate în relația de muncă, întrucât, ca în orice relație, este indicat să cunoști limitele.

Ca angajator, prin redactarea unei clauze clare de confidențialitate, te vei proteja de eventualele prejudicii ce ți se pot produce, ca urmare a dezvăluirilor pe care angajații le pot face cu privire la date, fapte/informații de care au luat cunoștință pe parcursul activitații .

Ca angajat, prin semnarea unei clauze de confidențialitate, vei lua la cunoștință care sunt datele și faptele/informațiile la care ai, sau ai avut acces, ca angajat și pe care nu trebuie să le aduci la cunoștința publicului.

Fiind o clauză ce se negociază între părți și care, pentru a fi valida, nu are prevăzută obligația angajatorului de a-l indemniza pe angajat este indicat să fie negociată odată cu încheierea contractului de muncă, întrucât ulterior, deși poate face obiectul unui act adițional, angajatul poate refuza să o semneze.

Informațiile confidențiale au caracterul unor informaţii ce trebuie să rămână secrete faţă de terţe entităţi, fiind astfel indicat ca, angajatorul să le redacteze exhaustiv, tocmai pentru a se putea prevala de conținutul acestora, în cazul unei dezvăluiri neautorizate.

Simpla redactare a unei clauze, denumită “clauză de confidențialitate”, care face referire la informații prevăzute în regulamente interne, contracte colective de munca, fișa postului, fără însă ca acestea din urmă să conțină în detaliu care sunt informațiile confidențiale, pe care angajatul nu are dreptul să le divulge este ineficace. Cu toate acestea, dacă angajatul a luat la cunoștință în mod legal de informațiile confidențiale prevazute exhaustiv în regulamente interne, contracte colective de munca, fișa postului, fără însă a se face referire la acestea ca la o clauză de confidențialitate, sunt de părere că pot constitui un început de dovadă scrisă cu privire la obligația angajatului de a păstra confidențialitatea asupra datelor și informațiilor comunicate de angajator prin intermediul acestor documente. Cu toate acestea, încălcarea acestei obligații se va fundamenta de către angajator, nu prin încălcarea clauzei de confidențialitate, ci prin nerespectarea fie a obligației păstrării secretului de serviciu , fie prin încălcarea obligației de fidelitate. 

Clauza de confidenţialitate devine un instrument legal eficace angajatorului, doar când prevede în detaliu care sunt informațiile cu privire la date și fapte de care angajații au luat cunoștință pe parcursul activitații, de exemplu know-how-ul, liste de preţuri, clienţi etc. și pe care nu trebuie să le dezvăluie. De asemenea, este indicat ca angajatorul să marcheze cu termenul-simbol “confidenţial” informațiile confidențiale, asigurându-le astfel caracterul.

Clauza de confidenţialitate nu vizează informaţiile clasificate sau pe cele secrete, astfel cum sunt stabilite de Legea nr. 182/2002 privind privind protecţia informaţiilor clasificate, de asemenea nici pe cele privind  obligaţia salariatului de a respecta secretul de serviciu.

Orice date sau informaţii vizate ca fiind confidențiale, dar care au devenit printr-un anumit context publice, își pierd caracterul de informații confidențiale.

Dacă clauza de confidenţialitate a fost încălcată de către salariat, revine în sarcina angajatorului  să demonstreze în instanţă încălcarea acesteia, vinovăţia salariatului/ fostului salariat, pagubele produse, cât şi legătura dintre faptă şi pagubă, astfel că o redactare clară a clauzei de confidențialitate va ușura dovezile ulterioare .

 

Notă: ANDREEA LAKATOS este un avocat specializat în consultanța de bussines, și negocieri. A  dobândit în timp acea abilitate de a determina clienții să contracteze cu partenerii lor de afaceri, uitându-se într-o oglindă, fie redactând pentru aceștia acele clauze contractuale care să respecte drepturile ambelor părți, întrucât fiind echitabile, cu greu vor ajunge să aibă consecințe potențial litigioase, fie determinându-i să negocieze, având la bază principiile echității. În cei 25 de ani de practică a dreptului, a învăţat ce înseamnă consultanţa în afaceri, să stăpânească un domeniu versatil, aşa cum este avocatura de bussines, să lucreze cu oameni ce doreau întotdeauna să facă afaceri sigure, pe o piaţă concurentială, în care de multe ori, interpretarea legislativă era extrem de restrictivă, astfel că, deciziile trebuiau luate în spiritul legii.

EXPERIENȚĂ:

Din iulie 2006 – până în prezent Avocat asociat al SCA “Testa, Popa & Asociaţii” în prezent denumită societatea civila de avocaţi Lakatos şi Jirloianu;

Martie 2005 – iulie 2006 – Consilier Vicepreşedinte – Direcţia Privatizare – Autoritatea pentru valorificarea activelor statului

Februarie 2003 – martie 2005 – Consilier – Corpul de control al Guvernului (Cancelaria Primului Ministru)

Iulie 2002 – februarie 2003 – avocat titular la Cabinet individual de avocatură Popa Andreea

Decembrie 1997 – iulie 2002 – Avocat – Societatea de avocatură “Babiuc, Sulică şi Asociaţii” (Avocat asociat din ianuarie 2001)

Aprilie 1996 – decembrie 1997 – avocat colaborator la Cabinetul individual “Bucovicean & Bucovicean”

 

SFATUL AVOCATULUI: TELEMUNCA

 

SFATUL AVOCATULUI: Clauza de neconcurență

 

BVB | Știri BVB

CONPET SA (COTE) (12/08/2022)

Raport semestrial S1 2022

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (12/08/2022)

Informare Depozitarul Central - operare majorare capital social - nr. actiuni

CONPET SA (COTE) (12/08/2022)

Convocare AGOA & AGEA 20(21).09.2022

BIOFARM S.A. (BIO) (12/08/2022)

Raport semestrial S1 2022