În doar 24 de ore, Forțele Aeriene Române au doborât două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național — vineri, 24 iulie, la Padina (Buzău), și sâmbătă, 25 iulie, la Sfântu Gheorghe (Deltă). În ambele cazuri, angajarea s-a făcut cu rachetă aer-aer lansată de aeronave F-16, la un cost estimat de sute de mii de dolari per țintă, pentru a neutraliza aparate de tip Shahed/Geran-2 al căror cost de fabricație este de ordinul zecilor de mii de dolari, potrivit unui comunicat al CSIA (Clubul Seniorilor Pentru Inzestrarea Armatei) – (Nota redacţiei – comunicatul CSIA a fost transmis pe 25 iulie, între timp o a treia dronă a fost doborâtă).
CSÎA salută profesionalismul echipajelor și funcționarea lanțului de comandă NATO, dar atrage atenția asupra unei vulnerabilități structurale pe care aceste succese operaționale riscă să o mascheze.
* O problemă de arhitectură, nu de curaj
Asimetria de cost nu este o particularitate românească — a fost documentată și în intervențiile occidentale contra dronelor Houthi din Marea Roșie si mai ales in atacurile iraniene din Golful Persic, cand consumul de rachete pentru doborarea dronelor a crescut exponential in conditiile in care bilantul pagubelor la sol a ramas destul de ridicat. Devine însă critică atunci când, precum în cazul României, lipsește complet eșalonul de interceptare cu cost mic și mediu. Sistemele Gepard. S-60(tunuri cal. 57mm), navele flotilei de Dunare, alte mijloace AA din inzestrare care inca nu au fost evidentiate in dispozitiv sau nu au fost integrate eficient!? Se stie ca programul Skynex (Rheinmetall/GDF103, 328 milioane EUR) înregistrează zero livrări confirmate, iar sistemul SHORAD/VSHORAD este in faza initiala de contractare, cu termene de operaționalizare incerte. În absența acestui eșalon intermediar, fiecare incursiune — indiferent de gravitatea reală a amenințării — este împinsă direct la nivelul kinetic de vârf.
* Logica stratificării: soft complementar, nu alternativ
Soluțiile software de tip bruiaj RF, spoofing GPS sau atac asupra datalinkului pot redirecționa sau forța autodistrugerea unor drone, la un cost marginal aproape nul per țintă. Eficiența lor depinde însă de tipul de navigație al aparatului: dronele cu module anti-jam sau navigație inerțială suplimentară rămân parțial imune. Concluzia CSÎA este că soluția software funcționează ca prim filtru într-o arhitectură pe trei straturi, nu ca înlocuitor al mijloacelor kinetice.
* Stadiul actual al României
Ministrul Apărării a recunoscut public, în aprilie 2026, că armata dispune doar de soluții limitate pe componenta software și a anunțat formarea unei echipe restrânse (20-25 ingineri) pentru dezvoltarea unui produs adaptat capabilităților naționale — un stadiu incipient, nu o capacitate operațională. La nivel instituțional, România a obținut acces la platforma americană Counter-UAS Marketplace (a doua țară din lume, după Marea Britanie) și participă la programul european EDDI, cu capacitate operațională inițială abia la finalul lui 2026 și funcționalitate completă în 2027. Industria locală este mai avansată: soluții românești de detecție multi-senzor, bruiaj adaptiv și interceptoare AI (precum gama Ageela) au fost prezentate la BSDA 2026, aflate însă încă în fază de testare.
* Poziția CSÎA
CSÎA recomandă accelerarea eșalonului intermediar (strat 2) și a componentei software dedicate (strat 1) ca prioritate imediată, în paralel cu programele SAFE aflate în derulare, astfel încât recursul la rachete aer-aer să rămână excepția justificată de amenințare reală, nu soluția implicită impusă de absența alternativelor. Fără acest eșalon, costul apărării aeriene a României va crește proporțional cu frecvența incursiunilor — o traiectorie nesustenabilă pe termen mediu.
Reluăm și o parte din recomandările anterioare :
- Reorganizarea dispozitivului de ApAA pe granița cu Ucraina, la Dunăre și în mod deosebit in oglindă cu orașele țintă atacate frecvent de F.A. ale Rusiei. Se recomandă instalațiile GEPARD, navele flotilei de Dunăre inzestrate cu art. a.a, Batalioanele AA cal. 57 mm, toate integrate cu imaginea recunoscuta a sistemului unic de radiolocație.
- Exerciții de protecție civilă: Implementarea unor protocoale clare de reacție pentru populație în orașele din proximitatea frontierei (Galați, Brăila, Tulcea) privind adăpostirea în cazul alarmelor RO-ALERT de atac cu drone.
- Ridicarea la RoAlert a IAR330 PUMA Socat și mai puțin a F16 care ar putea angaja efectiv dronele mai ușor, fără riscuri prea mari inclusiv pentru aeronave.
- Folosirea extensivă a dronelor de supraveghere la RoAlert sau la avertizarea timpurie, dacă nu chiar organizarea unui serviciu de supraveghere permanent pe anumite zone de graniță.
- Sincronizarea rețelei de senzori NATO-MApN-Civil: Integrarea datelor de la radarele civile meteorologice și de control al traficului aerian cu rețeaua militară, pentru o acuratețe sporită la altitudini joase.
CONCLUZII;
Dupa atâția ani in care România si NATO nu au găsit solutia de doborâre a dronelor care violeaza spațial aerian NATO in general, Rusia incearca si exploateaza si mai accentuat, propagandistic, vulnerabilitatile apărării A.A aliate si a Romaniei. Rusia testează, implicit sau explicit, limitele de detecție și viteza de reacție politică și militară a României și a NATO dar de la evenimentul cu drona din 24 Iulie 2026 riposta a fost hotarata si dată fara ezitare. Totuși, reziliența națională depinde acum exclusiv de rapiditatea cu care lecțiile tehnice si operationale de la evenimentele cu drone din 24 si 25 Iulie vor fi transpuse în reorganizarea si intarirea dispozitivului de aparare antiaeriana a localitatilor de pe granita cu Ucraina, momentan cu mijloacele existente in inzestrare si ulterior prin achizițiile de sisteme aflate in diferite stadii de implementare.
| Știri BVB