Update articol:
EXCLUSIVITATE

Artur Stratan: Sper ca PNRR să aibă o soartă mai bună decât Strategia Energetică Națională (episodul III)

*  “România are nevoie de o strategie națională aliniată cu Green Deal, dar mai întâi trebuie să finalizeze la modul realist strategia energetică națională, care este tot plimbată între guverne și ministere de ani de zile”.

* “Strategia energetică națională trebuie să fie produsul tuturor partidelor din spectrul politic și trebuie să reflecte cu acuratețe situația reală curentă și nevoile de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung”.

*”România are facilități de producere a hidrogenului în petrochimie și acest hidrogen este folosit în chimia hidrogenului pentru crearea altor compuși chimici”.

*”Energia generată de hidrogen încă nu este ieftină și încă nu poate înlocui pe deplin alte surse de energie”.

*”Există la Râmnicu Vâlcea un institut al hidrogenului și cred că acest institut ar trebui să fie finanțat masiv atât din surse europene cât și din surse locale”.

În al treilea episod al interviului cu domnul Artur Stratan, discutăm despre Green Deal şi implicaţiile pentru România, despre Strategia Energetică şi PNRR. Reamintim că în al doilea episod al interviului, domnul Artur Stratan ne-a vorbit despre criza actuală de pe piaţa de energie din România şi care sunt soluţiile în opinia domniei sale, iar, în primul episod, domnul Stratan ne-a vorbit despre criza energetică globală, dar şi despre evoluţia preţului petrolului.     

 

Reporter: Care este opinia dvs despre Green Deal și implicațiile pentru România? Are România nevoie de o strategie națională aliniată cu Green Deal, care să definească domeniile strategice naționale, resursele necesare și țintele de atins?

Artur Stratan: Green Deal este un ansamblu de măsuri unanim acceptate de toate țările membre UE și care are deja ecouri și în afara spațiului UE. Nu pactul este greșit, ci rapiditatea cu care a început implementarea lui. După mai mult de 100 de ani de industrializare și de dezvoltare industrială și economică, nu pot fi implementate măsuri restrictive care nu au alternative viabile. S-a dovedit deja că alternativele propuse au fost nerealiste și că în condiții minime de stres climatic, toate calculele s-au prăbușit ca un castel din cărți de joc. Abia acum s-a reușit conștientizarea fragilității acestui pact.

Interviu Artur Stratan: “Criza actuală a dus prețurile energiei foarte sus și statul a fost principalul beneficiar, pentru că este acționar majoritar la toți marii producători de energie” (II)

 

Germania a realizat acest lucru și a revenit la nivelul anterior de producție a energiei pe bază de cărbune și multe alte țări europene îi urmează exemplul. Toată lumea speră că această criză energetică să ia sfârșit curând, dar realitățile pieței se înrăutățesc și mai mult cu fiecare zi care trece și pe fondul temperaturilor în scădere.

Cu siguranță că România are nevoie de o strategie națională aliniată cu Green Deal, dar mai întâi trebuie să finalizeze la modul realist strategia energetică națională, care este tot plimbată între guverne și ministere de ani de zile. Strategia energetică ar trebui să fie transpartinică și bătută în cuie, astfel încât nici un partid să nu o poată ataca sau modifica. Ea trebuie să fie produsul tuturor partidelor din spectrul politic și trebuie să reflecte cu acuratețe situația reală curentă și nevoile de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung. Toate măsurile din strategia energetică trebuie armonizate cu Green Deal, astfel încât să acopere și acest spectru, dar nu în detrimentul interesului național. Orice măsură recomandată de Green Deal nu trebuie nici măcar o clipă să aducă vreo atingere interesului populației și/sau economiei naționale. Avem nevoie de energie în becuri și gaze naturale în centralele termice, și nu de declarații politice fără acoperire.

Reporter:  Proiectul UE Fit for 55 obligă România la reforme radicale. Credeți că vom reuși să le implementăm?

Artur Stratan: Cred că reprezentanții României în Consiliul UE ar trebui să fie foarte atenți ce măsuri radicale angajează pentru România. Chiar dacă au impresia că știu totul despre sectorul energetic românesc, poate nu ar strica să întărească cât mai mult posibil suportul logistic și informațional și să se înconjoare de oameni care chiar se pricep și care le pot explica consecințele pe termen lung ale unor măsuri sau propuneri legislative.

Interviu Artur Stratan: “Crizele actuale de pe piețele energiei și gazelor naturale sunt cauzate de euforia combinată cu inconștiență de care au dat și încă dau dovadă adepții Green Deal” (episodul 1)

 

După cum menționam la punctul anterior, măsurile pe care ne angajăm să la implementăm trebuie să protejeze în primul rând populația și economia națională. Populația este cea care dă votul și creditul de încredere și economia națională este cea care ne asigură ziua de mâine.

Menționam acum câțiva ani trilema care trebuie să asigure în orice moment cel mai bun echilibru între interesul public, interesul statului și interesele economiei. Când se obține un echilibru stabil între toate cele trei părți, abia atunci putea vedea creștere economică sustenabilă, suport public pentru măsuri politice și administrative și consens între mediul de afaceri și stat, împreună cu mediul legislativ și de reglementare.

Reporter:  Ce ar trebui să facă autoritățile din România pentru a atrage cât mai mulți bani din fondurile europene pentru domeniul energiei? Cum asigurăm utilizarea integral a fondurilor UE considerând că ar trebui să mărim de aproximativ 3-4 ori gradul de absorbție? 

Artur Stratan: Nu cred că avem vreo problemă în România cu atragerea fondurilor europene de dezvoltare. Avem un minister pentru ele și mai avem și o armată de consultanți care pot ajuta pe oricine este interesat. Marea problemă a atragerii acestor fonduri este că ele se supun unui regim strict periodic de control și auditare din partea Comisiei UE și că sunt foarte greu de sifonat sau redirecționat (ca să nu spun furat). Până nu se rezolvă această problemă, nu cred că vom vedea o creștere a gradului de absorbție.

De când am intrat în UE am fi putut finaliza foarte multe proiecte din fonduri europene, dar nu am făcut-o. Acolo ar trebui să fie analiza principală și o dată ce se obțin răspunsuri și rezolvări la acel nivel, de abia atunci putem trece le nivelul următor și să intensificăm gradul de absorbție.

Reporter:  Care este viitorul energiei/gazelor în România, din punctul dvs de vedere, în condițiile reglementărilor de la nivelul UE?

Artur Stratan: Inițial gazul natural nu a trecut examenul taxonomiei în UE și nu și-a câștigat recunoșterea ca un combustibil de tranziție. BERD a fost prima bancă ce a ieșit în spațial public și a comunicat că nu va mai finanța proiecte de gaze și multe alte bănci i-au urmat ulterior exemplul. Nimeni nu mai vedea nici un viitor previzibil pentru gazele naturale și chiar și companiile petroliere au început să își vândă active de gaze și să cocheteze cu energia regenerabilă în portofoliile proprii.

A fost nevoie doar de o primăvară rece și o închidere de robinet de la răsărit pentru ca toate acestea să se schimbe. Acum, de curând, gazul a fost din nou introdus în taxonomie și recunoscut drept combustibil de tranziție în economia verde.

Este nevoie de un proces treptat care va dura cel puțin 10 ani și în cadrul căruia, mai întâi, gazul natural va înlocui total cărbunele în procesele de producere a energiei. Apoi în faza a doua, gazul va fi înlocuit de hidrogen sau de alt combustibil.

Acestea fiind spuse, gazul natural a renăscut și are un viitor foarte important în UE și în lume. Economii din Asia deja oferă prețuri premium pentru deturnarea importurilor de LNG din Europa care Asia și această situație va continua. Când s-a creat un dezechilibru în Europa, efectul său de undă a produs deja dezechilibre în SUA și Asia și apele încă nu s-au liniștit.

Reporter: Care este opinia dvs referitoare la investițiile în hidrogen? Cum ar putea România să abordeze acest segment de piață ca investiții?

Artur Stratan: Trebuie făcută mai întâi o documentare și o informare corectă despre utilizările posibile ale hidrogenului în România. România are facilități de producere a hidrogenului în petrochimie și acest hidrogen este folosit în chimia hidrogenului pentru crearea altor compuși chimici.

Două adevăruri științifice ar trebui spuse aici, și anume că hidrogenul prin ardere are o putere calorifică mult mai mică decât gazul natural și că nu poate fi amestecat cu gazele naturale pentru a fi transportat pe distanțe lungi prin conductele clasice utilizate la transportul gazelor naturale. Hidrogenul, odată introdus în conductele clasice de transport și care nu au protecție interioară, poate afecta chimic compoziția oțelului din care este făcută conducta și poate afecta rezistenţa sa la presiune.

În Europa există multiple proiecte de utilizare a hidrogenului, dar marea majoritate sunt încă în fazele de început. Energia generată de hidrogen încă nu este ieftină și încă nu poate înlocui pe deplin alte surse de energie. Cu siguranță că progresul tehnologic va îmbunătăți gradul de producere și de utilizare a hidrogenului ca sursă alternativă de energie și, tocmai de aceea, România trebuie să începă să investească în proiecte de cercetare și dezvoltare a acestei noi tehnologii. Există la Râmnicu Vâlcea un institut al hidrogenului și cred că acest institut ar trebui să fie finanțat masiv atât din surse europene cât și din surse locale.

Reporter: Cum apreciați proiectele din energie care au fost introduse în Planul Național de Redresare și Reziliență? 

Artur Stratan:  Proiectele revizuite din PNRR au fost mai bune decât cele propuse inițial și cu siguranță că multe alte proiecte ar fi trebuit să facă parte din PNRR. Lista de proiecte trebuie urmărită constant pentru a vedea care proiecte sunt pe drumul cel bun și care au fost întrerupte sau anulate din motive financiare, economice, tehnologice, etc. Proiectele care sunt inactive trebuie înlocuite cu altele de interes național și cred că o entitate a statului, în colaborare cu o altă entitate a mediului de afaceri, ar trebui să țină împreună contabilitatea acestor proiecte din PNRR. Altfel, vom vedea doar bani buni aruncați după bani răi (prost cheltuiți, sifonați, furați).

Proiectele din PNRR trebuie să fie clasificate după criteriul probabilității de realizare și a impactului energetic național. Proiectele cu șansa cea mai rapidă de realizare și cu impactul energetic cel mai mare ar trebui să fie finanțate cu prioritate.

Sper ca PNRR să aibă o soartă mai bună decât strategia energetică națională.

 

(va urma)

Domnul Stratan este un manager orientat spre rezultate și un lider al industriei petroliere upstream, cu peste 34 de ani de experiență în diferite funcții din Europa Centrală și de Est, Asia de Sud și țările CSI, având o activitate cu un spectru larg în sectorul E&P, dublată de experiență în activități de management, operațiuni petroliere, coordonare, comerciale, dezvoltare de afaceri și negocieri complexe. Mai presus de orice, prețuiește integritatea personală și de afaceri și a acumulat un volum substanțial de cunostinte și know-how în afacerile din sectorul upstream, fiind implicat în multiple negocieri critice interne și internaționale, care au fost încheiate cu succes, și au devenit parteneriate strategice și benefice pe termen lung și alianțe intre părțile interesate implicate.

În perioada 2014-2018 a acționat în calitate de președinte și membru al Comitetului de Conducere al Asociației Companiilor de Explorare și Producție a Petrolului din România (ROPEPCA) și s-a implicat profund în negocieri și discuții critice cu agenții industriale de profil, autorități, instituții de stat și guvernamentale si cu toate părțile interesate din industria petrolieră din România, referitoare la impozite, regim fiscal, legislație petrolieră, legi și reglementări, norme și standarde.

Din anul 2018, activează in sectoarele upstream si energie oferind servicii de consultanță pentru activități de dezvoltare afaceri și comerciale.

BVB | Știri BVB

CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI (CRC) (25/05/2022)

Majorarea cu 24,5% din luna iunie a salariilor angajatilor societatii

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (25/05/2022)

Numire administrator neexecutiv provizoriu

PREBET SA AIUD (PREB) (25/05/2022)

Decizia ASF nr. 634/25.05.2022 - aprobare amendament document oferta publica de preluare obligatorie

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (25/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014