Update articol:
EXCLUSIV

ASFOR: Propunerile forestierilor pentru finanţare prin PNRR se ridică la 1,66 miliarde de euro (Interviu)

  • Suprafața forestieră a României a crescut constant, de la an la an.

  • Avem cel mai mare preţ la lemn pentru că este şi cel mai valoros; lemnul românesc de răşinoase care se foloseşte în construcţii este de o calitate mai bună decât cel din Finlanda, Rusia sau Franţa.

  • Avem în plan deschiderea unei Burse a lemnului.

  • Sistemul românesc de silvicultură este unul bazat pe promovarea regenerării naturale.

  • ASFOR a înaintat factorilor de decizie o serie de propuneri pentru susținerea investițiilor în sectorul forestier și de prelucrare a lemnului, care contribuie la reducerea emisiilor și la stocarea carbonului.

 

Interviu cu Ciprian Dumitru Muscă, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România – ASFOR  

Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) a înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) marca “Lemn Românesc”, prin care se doreşte valorificarea produselor din lemn provenit din România, numai din păduri administrate sustenabil, exploatate de firme româneşti şi valorificate transparent. Cu această ocazie, domnul  Ciprian Dumitru Muscă, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România – ASFOR , ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre exploatarea lemnului din România.

Reporter: Stimate domnule Muscă, ce ne puteti spune despre suprafața forestieră actuală a României, din ultimii 30 de ani?

Ciprian Dumitru Muscă: Din 1989, suprafața forestieră a României a crescut constant – nu cu suprafețe mari, dar a crescut în fiecare an. Aici mă refer la creşterea organizată, adică prin preluarea în administrare, prin includerea în sistemul forestier de noi terenuri.

Mai există o serie de terenuri, pe care organizația WWF le califică drept “pădurile nimănui”, din cauza migrației forței de muncă în străinătate – vorbim de proprietăți în zona de munte, acele pășuni montane care, fiind nelucrate, au devenit păduri. Acolo avem o suprafață de aproape 500.000 hectare de pădure care, iniţial, a fost pășune, iar pădurea a crescut singură, pentru că omul nu a mai intervenit să curețe acel teren.

Dar aceste 500.000 de hectare de padure nu sunt pădurile nimănui, așa cum spune organizaţia  WWF, deoarece acele terenuri au un proprietar, care, la un moment dat, va decide dacă le transformă din nou în pășuni sau în păduri.

Există sunt scheme europene de finanţare europene pentru prima împădurire. Interesul ar fi ca subvenţia să continue şi după prima împădurire, pentru menţinerea şi îngrijirea pădurilor.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre pădurile naturale din România?

Ciprian Dumitru Muscă: La nivelul Uniunii Europene se doreste a se crea o suprafată de paduri seculare, naturale. În Europa sunt trei ţări care mai au aceste păduri:  România, Bulgaria şi Suedia.

Noi avem aceste păduri în condiţiile în care, de aproape 100 de ani, facem exploatare constantă pe toată suprafaţa. Suntem în al 9-lea ciclu de amenajare – fiecare zona forestieră are un plan de management care presupune ce lucrări de recoltare se fac pentru lemn, ce lucrări de culegere a fructelor de pădure, împăduriri naturale/artificiale etc. Este un plan pe 10 ani.

În perioada 1955-1989, cât am fost sub regimul comunist, nu a existat parcelă de pădure din Romania care să nu fie parcursă cu lucrări. Pentru nerespectarea amenajamentului silvic erai tras la răspundere penal. Asta înseamnă că Fondul Forestier al României a fost parcurs integral cu lucrări. Noţiunea de pădure neatinsă nu există în România.

Dar pădurile româneşti sunt singurele păduri din Europa care au fost gospodărite de sute de ani într-un sistem natural. De exemplu, noi, acum, la Comisia Europeană, discutăm ce înseamnă pădurea naturală şi vine Finlanda şi spune că pădurile de acolo sunt toate naturale. Dar vârsta pădurilor din Finlanda este undeva la 60 de ani, deci este clar că toate sunt artificiale. În schimb, sistemul românesc de silvicultură este unul bazat pe promovarea regenerării naturale.

Suntem singura ţară din Europa care avem arborete de peste 140-180 de ani. Avem chiar arbori răzleţi rămaşi de câteva sute de ani – ori nu s-au putut recolta fiind în zone imposibil de exploatat, fie au fost lăsaţi de specialistii silvici pentru fructificaţie.

Silvicultura românească de tradiţie a condus pădurea în ciclul lung pentru a avea lemn de calitate. De exemplu, la molid, la răşinoase, lemnul este de calitate în momentul în care trece de 100 de ani până la 120 de ani. La lemnul de mobilă – fag, stejar etc, vorbim de lemn de calitate între 140 si 160 de ani.

De aceea, România are lemn valoros, de calitate. Celelalte ţări europene au preferat ciclul scurt – 40, 60, 80 de ani, dorind să crească pădurea pentru lemn subţire. Noi am crescut pădurea pentru lemn gros.

Aceasta a fost Şcoala Silviculturală din România care, pe de o parte, a condus pădurea în ciclul lung, iar pe de altă parte a lăsat-o să se regenereze natural. Noi, anual, regenerăm artificial, prin plantare, undeva la 5000 de hectare. Restul le regenerăm natural, adică pe o perioadă de 20-30-40 de ani  recoltăm treptat arborii şi lăsăm să crească noua generaţie.

Noua pădure, regenerându-se natural, este mult mai viabilă, mult mai sănătoasă, mult mai adaptată condiţiilor de mediu, mult mai salbatică. Aşa se explică flora şi fauna pe care noi le avem într-un număr mult mai mare faţă de celelalte ţări. Avem păduri deosebit de frumoase – practic am putea spune că suntem acel model care reuşim să îmbinăm protecţia cu producţia.

Păcat este că nu am ştiut să explicăm că pădurile României arată bine, cresc bine, promovând doar micul furt, care oricum există.

E clar că avem o problemă de imagine la care trebuie să lucrăm. Dacă o să luaţi revista presei pe această parte de silvicultură, din 10 ştiri, 9 sunt despre tăieri ilegale. Dacă le luăm pe cele 9 şi le disecăm, vedem aşa: marea majoritate sunt comunicate de presă ale Poliţiei Române, unde la un control la trecerea de pietoni am depistat 2 metri cubi tăiaţi ilegal sau zeci de metri cubi tăiaţi ilegal şi, când te uiţi mai bine, sunt 57 de metri cubi. Se induce ideea cât de mult se taie ilegal în România.

Statul trebuie  să-şi ia în serios rolul de control şi să dea amenzi unde e cazul, iar cei care au greşit să nu mai lucreze în sector.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea ASFOR? 

Ciprian Dumitru Muscă: Asociaţia Forestierilor din România este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului, ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţional.

ASFOR oferă licenţa de exploatare firmelor. Nu orice firmă poate să taie legal lemnul, are nevoie de aprobare din partea noastră, pe baza unei documentaţii pe care o depune.

Odata cu trecerea de la socialism la economie de piaţă, partea de administrare a pădurilor a rămas oarecum în zona de stat. Administrarea pădurilor s-a facut prin Regia Naţională a Pădurilor după 1989, când nu apăruseră legile de retrocedare. Practic, tot Fondul Forestier a rămas în continuare într-o structură de stat. Partea de exploatare şi cea de industrializare au trecut prin furcile caudine ale privatizării.

Acest proces a însemnat desfiinţarea marilor centre de prelucrare, desfiinţarea marilor formaţii de exploatare şi înfiinţarea unor firme mai mici care să fie mult mai adaptate noilor condiţii ale economiei de piaţă. Pentru a exista în continuare o regulă în ceea ce priveşte exploatarea lemnului, a fost înfiinţată Asociaţia Forestierior din România în 1994.

La momentul înfiinţării, ASFOR a avut rolul de a emite atestatul de exploatare forestieră celor care intră în pădure. În timp, ASFOR s-a extins, nu au rămas doar firmele de exploatare în asociaţie. În acest moment avem în jur de 2000 de membri – firme, ocoale silvice, proprietari de păduri, de obşti, licee silvice etc.

Sunt 26 de ani de când funcţionează Comisia de atestare  a operatorilor economici în cadrul ASFOR, organizată pe modelul breslelor, cum există şi  în Austria, Germania, Franta etc. Dacă vrei să faci exploatare forestieră, te adresezi Asociaţiei Breslei, pentru a primi acest drept.

În România, sunt 4200 de firme şi 600 de ocoale silvice, care au drept de exploatare a lemnului. În exploatările forestiere avem doar firme cu capital integral românesc.Acestea trebuie să facă dovada că au specialişti silvici pentru exploatare şi utilaje specifice pentru acest lucru.

Controlul îl fac instituţiile statului, prin gărzile forestiere.

Noi, la Asociaţia Forestierilor, retragem atestatele acolo unde vine un raport de tăieri ilegale de la Garda Forestieră. Noi aplicăm sancţiuni operatorilor economici şi trei ani de zile nu mai intră în pădure. Deci, dacă toate instituţiile statului fac curăţenie, nu vom mai avea astfel de probleme.

Reporter: De ce preţul lemnului este atât de scump în România, comparativ cu alte ţări?

Ciprian Dumitru Muscă: Pentru că avem lemn de calitate. Plus o cerere foarte mare faţă de o ofertă mai mică. Avem multe companii puternice care fac export, care prelucrează lemnul, care dau o valoare superioară acestuia. Din această concurenţă rezulta şi acest pret mai mare al lemnului.

Pot să vă spun că avem cantităţi foarte mari de lemn pe care le importăm, între 2 si 3 milioane de metri cubi anual.

Reporter: V-aţi gândit la crearea unei Burse a Lemnului?

Ciprian Dumitru Muscă: Este un proiect al Asociaţiei, de înfiinţare a Bursei Lemnului, folosind un sistem transparent de tranzacţionare. Am avut o colaborare foarte bună cu Direcţia Silvică Suceava, făcând paşi importanţi în acest sens. Astfel, la Suceava, de la începutul pandemiei, se organizează licitaţii electronice.

Tot lemnul pe care îl vinde Direcţia Silvică Suceava se face prin licitaţie electronică. Suntem multumiţi de modul în care funcţionează aceste licitaţii electronice şi pe modelul respectiv trebuie înfiinţată, la nivel naţional, o Bursă a lemnului în care Regia, ca instituţie de stat, să intre cu lemnul pe care îl valorifică. De asemenea, trebuie create facilităţi şi pentru ocoalele  private ca să devină atractive şi să vândă pe bursă cantităţi de lemn.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre marca “Lemn Românesc”?

Ciprian Dumitru Muscă: Produsele din lemnul românesc sunt foarte apreciate în toată lumea, datorită calităţii şi modului în care materia primă este prelucrată. Vorbim de la ţările arabe, până în SUA, China sau Japonia.

Pentru a ne diferenţia în această piaţă de alte produse, din alte ţări, Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) a înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) marca “Lemn Românesc”, prin care se doreşte valorificarea produselor din lemn provenit din România, numai din păduri administrate sustenabil, exploatate de firme româneşti şi valorificate transparent. Documentele pentru înregistrarea mărcii la OSIM au fost depuse anul trecut, pe data de 5 mai.

Această marcă va arăta faptul că lemnul a fost recoltat şi valorificat în condiţii corecte şi legale din pădurile României şi va fi un reper pe piaţa internaţională a lemnului. La nivelul Europei, doar Elveţia şi Franţa mai au astfel de mărci care arată provenienţa lemnului. Din perspectivă comercială, aplicarea mărcii va aduce plus-valoare firmelor româneşti care exportă lemn şi produse din lemn.

Puţină lume ştie, dar lemnul românesc de răşinoase care se foloseşte în construcţii este de o calitate mai bună decât cel din Finlanda, Rusia sau Franţa. Şi este căutat pe pieţele externe. La fel – lemnul de fag. Fagul din România concurează pe pieţele externe cu fagul din Franţa şi cu cel din Serbia. La acest capitol, România este unul dintre cei mai importanţi jucători din Europa.

“Lemn românesc” este un proiect de promovare a produselor din lemn obţinute în fabrici şi ateliere, tot ceea ce înseamnă parte de mobilier, elemente, instrumente muzicale, tot ce producem din lemn provenit din pădurile României. Scopul proiectului este să promovăm produsele din lemn românesc pe pieţele externe, atât în UE, cât şi pe pieţele din zona ţărilor arabe, unde noi suntem un furnizor foarte important, atât în zona de construcţii, cât şi în cea a producătorilor de mobilier. Avem toate atuurile, pentru că lemnul românesc este de foarte bună calitate.

Odată cu această înregistrare la OSIM, certificatul “Lemn Românesc” va fi eliberat de Asociaţia Forestierilor din România. Certificatul va fi pentru orice placă de lemn, pentru piaţa internă, iar dacă vorbim de export, ştanţa “Lemn Românesc”  va fi pusă pe produsul finit, pentru ca cetăţenii să ştie că achiziţionează lemn de calitate din România.

Pentru a beneficia de această ştanţă, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii, una fiind să facă dovada că nu e sancţionată pentru tăieri ilegale, evaziune fiscală, furt etc.

Reporter: Aveţi în vedere investiţii prin PNRR? 

Ciprian Dumitru Muscă: Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) este un suport financiar pentru reformele de care are nevoie România. ASFOR a înaintat factorilor de decizie o serie de propuneri pentru susținerea investițiilor în sectorul forestier și de prelucrare a lemnului. Acestea, pe lângă faptul că vor crește competitivitatea „lemnului românesc”, contribuie la reducerea emisiilor și la stocarea carbonului. Avem nevoie de programe de finanțare a infrastructurii forestiere, a parcului auto, a calificării forței de muncă, a prelucrării și industrializării lemnului, inclusiv crearea unei Burse a lemnului și încurajarea utilizării lemnului în construcții.

Propunerile ASFOR sunt următoarele:

  • Creșterea gradului de utilizare a lemnului în construcții. Prin finanțarea investițiilor în echipamente moderne de realizare a grinzilor lamelare sau CLT, constructorii români vor putea ridica clădiri din lemn, inclusiv clădiri înalte. Construcțiile din lemn au amprentă de carbon redusă, un consum energetic redus, iar gradul de confort al locuințelor este mai ridicat. Se vor crea locuri de muncă și se va susține dezvoltarea comunităților locale. Va crește gradul de utilizare a lemnului și procentul de produse finite din lemn. Capacitatea de producție de grinzi lamelare din lemn și CLT va crește la 100.000 mc/an.

 

  • Stimularea înnoirii parcului de utilaje. Putem demara programe de genul Primul Funicular și Programul rabla pentru utilaje forestiere. În prezent, în România sunt cca. 4000 de tractoare forestiere, 3000 de tractoare adaptate pentru lucrări forestiere, doar 60 de funiculare și 60 de forwardere. Prin modernizarea parcului auto pentru recoltarea lemnului, protejăm  mediul, reducem consumul de carburanți și impactul exploatării lemnului asupra mediului. Crește siguranța muncitorilor în timpul operării utilajelor, se reduce eroziunea solului, se reduc prejudiciile aduse ecosistemelor forestiere specifice exploatării lemnului și crește  rentabilitatea economică.
  • Creșterea capacității de monitorizare și măsurare a transporturilor de lemn. Suprafața fondului forestier național este de 6,7 milioane ha. Anual, din fondul forestier sunt exploatați în medie 18 milioane mc de lemn. Supravegherea video a fondului forestier și a principalelor puncte prin care este transportat lemnul permite o mai bună monitorizare și în același timp combaterea tăierilor ilegale de lemn. Sistemele de supraveghere video pot fi amplasate în zonele cu risc ridicat în ceea ce privește tăierile ilegale. La acestea se adaugă instalațiile  automate de măsurare a lemnului și a greutății autocamioanelor.
  • Creșterea densității drumurilor forestiere. Rețeaua de drumuri forestiere din România este de 6,4 m/ha, cu mult sub nivelul altor țări europene, care au, în linii mari, topografie similară (Austria – 36 m/ ha, Elveția – 40 m/ha sau Franța – 26 m/ha). Acest lucru înseamnă un cost mult mai mare al recoltării lemnului și probleme în ceea ce privește modul în care este recoltat lemnul. Prin realizarea de drumuri forestiere se asigură accesibilizarea fondului forestier, creșterea competitivității activităților economice de recoltare a lemnului,  protejarea fondului forestier prin înlesnirea accesului la stingerea incendiilor, se facilitează  paza pădurilor, precum și accesibilizarea zonelor izolate locuite sau folosite pentru turism.
  • Modernizarea depozitelor și a instalațiilor de sortare și prelucrare primară a lemnului. În România sunt aproximativ 14 mii de operatori economici care dețin depozite de lemn. Construirea și dotarea depozitelor cu instalații moderne de sortare și prelucrare primară a lemnului va permite reducerea costurilor, a pierderilor și utilizarea unui procent cât mai ridicat de lemn în procesul de producție. Vor crește capacitatea de producție și gradul de utilizare a lemnului. Va permite diversificarea produselor din lemn și va crește competitivitatea. Va crește, de asemenea, venitul obținut pe fiecare mc de lemn utilizat în producție și se va  asigura protejarea mediului prin utilizarea integrală a lemnului în producție.

Propunerile ASFOR se ridică la o valoare de finanțare de 1,66 miliarde de euro și cu siguranță vor fi alocări financiare pe aceste coordonate. Acestea au fost înaintate deja autorităților competente și respectă PNRR, așa cum este ea stabilită prin regulamentul Mecanismului de Relansare și Reziliență adoptat de Parlamentul European și Consiliul European la 12 februarie 2021. Ne exprimăm încrederea că ministrul Tánczos Barna va susține aceste linii de finanțare care vor duce la creșterea competitivității sectorului forestier.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre tăierile ilegale de lemn din România? 

Ciprian Dumitru Muscă: Anual, structurile din cadrul ocoalelor silvice, din cadrul Gărzilor Forestiere, din Poliţia Română şi din Jandarmeria Română raportează un volum de lemn tăiat ilegal undeva la 250.000 – 300.000 de metri cubi. Acestea sunt volumele de lemn tăiate ilegal care sunt raportate oficial şi constatate oficial de către instituţiile abilitate ale statului român.

Neoficial, depinde ce înţelegem prin tăieri ilegale. Legislaţia din România este atât de complexă încât simplul fapt că dumneavoastră mergeţi în grădină şi tăiaţi un copac este o tăiere ilegală. Noi, ca să reuşim să înţelegem ce înseamnă legal sau ilegal, trebuie să ne uităm cu atenţie la legislaţie. Simplul fapt că ţi-ai igienizat păşunea fără un act de punere în valoare este ilegal, chiar dacă este proprietatea ta.

Dacă ne uităm strict la structura de proprietate în România, 50% din pădurile din România sunt în proprietate privată. Avem aproape un milion de proprietari şi aproape un milion de proprietăţi mici. Dacă ne uităm la aceste mici proprietăţi, fiecare om îşi ia lemn din pădure şi de multe ori îşi ia fără forme legale. Vom constata că, în fiecare an, pleacă din aceste mici proprietăţi cam un milion de metri cubi de lemn care merg în special pentru foc.

Reporter: Care este opinia dvs despre SUMAL? Ce este SUMAL 2 sau SUMAL 3?

Ciprian Dumitru Muscă: SUMAL este un sistem informatic, care se actualizează. De aceea avem SUMAL 1, 2 sau 3.

SUMAL este un sistem de transabilitate a lemnului în România, fiind unic la nivel european. Noi, ca asociaţie, ne-am implicat, în sensul că am lucrat cu cei de la minister şi cu cei de la STS într-un grup de lucru pentru testarea şi transmiterea de feed-back pe soft.

Sistemul Wood Tracking implementat anterior, în 2016, a redus cu 30% tăierile ilegale, iar noul sistem mai adaugă câteva procente.

În momentul în care începem un transport, apăsăm adăugare aviz, completăm toată lista, ajungem la final, avizul are coordonate, are cantităţi, avem volume, iar pe toată durata transportului telefonul trebuie să stea pornit şi ia urma transportului. Noi putem vedea: a plecat din depozitul A până în depozitul B, pe unde a mers, din pădure în depozitul B, deci putem corela dacă lemnul care a ajuns în depozitul B provine din pădure sau din depozitul A.

La acest sistem, cred că ar trebui adăugat şi un sistem de monitorizare video a principalelor puncte de circulaţie a lemnului la ieşirea din pădure şi pe nodurile principale. Pentru că sunt trei drumuri – Suceava, Mureş şi Caraş – pe care circulă aproape un milion de metri cubi, aproape tot lemnul. Montând un sistem de supraveghere video cu camere, tu supraveghezi un milion de metri cu trei camere.

 

 

 

BVBStiri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (30/07/2021)

Rezultate teste stress 2021

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (30/07/2021)

Raport Auditor conform art. 92 ind. 3 Legea 24/2017- Sem. I 2021

VRANCART SA (VNC) (30/07/2021)

Raport auditor - art. 92 ind. 3 Legea 24/2017 - Tranzactii raportate in S1 2021