Update articol:

BAAR: Unele prevederi la proiectul de modificare a Legii RCA nu sunt conforme cu aquis-ul comunitar

 Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) salută modificările propuse de Ministerul Finanţelor Publice la Proiectul de Ordonanţă de urgenţă care vizează modificarea Legii RCA, dar precizează că unele prevederi nu sunt conforme cu aquis-ul comunitar.

“Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România salută modificările propuse de Ministerul Finanţelor Publice la Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului care vizează modificarea Legii nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie. BAAR consideră ca acest proiect legislativ asigură o transpunere mult mai corectă a dispoziţiilor Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European şi respectă într-o mai mare măsură exigenţele Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European şi Consiliului privind accesul la activitatea si desfăşurarea activităţii de asigurare şi reasigurare”, se arată într-un comunicat al BAAR remis joi AGERPRES.

Cu toate acestea, Biroul subliniază că unele prevederi din Proiectul de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului care vizează modificarea legii 132/2017 nu sunt conforme cu aquis-ul comunitar.

“Reglementarea privind factorul N şi asiguratul cu risc ridicat, în forma propusă prin proiectul de Ordonanţă contravine în continuare dispoziţiilor legislaţiei europene (Directiva 2009/138/CE, Tratatul privind Uniunea Europeana) fiind totodată o prevedere legislativă care nu se poate aplica in practica.Reglementarea în continuare a unui plafon (nivel) maximal al primei de asigurare, ca rezultat al înmulţirii factorului fix N cu tariful de primă de referinţă, peste care asigurătorii nu pot vinde poliţe de asigurare RCA, situează respectiva reglementare în afara legislaţiei europene şi a TFUE (Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene)”, se menţionează în comunicat.

BAAR precizează că o altă problemă pe care o ridică modificările referitoare la reglementarea factorului N, de ordin tehnic, de această dată, este aceea a imposibilităţii de aplicare în practică. Mai precis, individualizarea primei pentru fiecare vehicul vizat nu se poate realiza prin intermediul unui factor N variabil, determinat individual pentru fiecare vehicul în parte, cum propune proiectul, ci doar prin intermediul tarifului de referinţă care se raportează la caracteristicile tehnice ale vehiculului, încadrarea acestuia într-un anume segment de risc şi într-o anumită clasa de bonus-malus corespunzătoare.

“Cu titlu informativ, menţionăm faptul că, până în prezent, reglementarea asiguratului cu risc ridicat nu a avut nicio consecinţă practică deoarece nu a existat niciun asemenea caz, regulile economiei de piaţa reglând în mod natural preţul primelor RCA”, arată BAAR.

În comunicat se spune că proiectul de Ordonanţă transferă către BAAR prerogative specifice administraţiei publice.

“Proiectul de Ordonanţă transferă către BAAR responsabilităţi care ar trebui să revină unor autorităţi publice întrucât acestea au capacitatea legală de a le aduce la îndeplinire în raport cu asigurătorii RCA, cu posibilitatea aplicării de sancţiuni administrative. BAAR este o persoană juridică de drept privat, asociaţie profesională, neguvernamentală, apolitică, independentă cu caracter nelucrativ, care nu dispune de drepturile de control şi de pârghiile coercitive pe care autorităţile publice competente le au la îndemână. Nu în ultimul rând, considerăm că BAAR, asociaţie constituită din societăţi concurente, nu trebuie să fie pusă în situaţia de a decide care trebuie să fie politicile comerciale ale acestora în legătură cu asiguraţii cu risc ridicat”, se arată în comunicat.

BAAR susţine că actualul cadru de reglementare, implementat în 2017 trebuie îmbunătăţit. BAAR consideră că actualul cadru de reglementare implementat în anul 2017 nu a dat întotdeauna rezultatele scontate ci, dimpotrivă: a condus la o dublare a gradului de concentrare a pieţei RCA în anul 2020 comparativ cu anul 2015; a generat o creştere constantă a numărului de reclamaţii împotriva asigurătorilor RCA; a afectat indicatorii financiari ai pieţei asigurărilor, rata combinată a daunei înregistrând un trend crescător pe segmentul RCA de la 98,5% în 2017 la 116,6% în 2019 în timp ce marja netă medie a profiturilor unităţilor reparatoare independente (nu reprezentanţe) a înregistrat creşteri semnificative după 2016/2017, de la 5,87% în 2016 la 10,34% în 2019.

“Propunerile formulate de BAAR la Proiectul de Ordonanţă se doresc a constitui o bună bază de pornire pentru repararea dezechilibrelor existente în piaţă şi, pe lângă aspectele menţionate anterior, ar mai fi de adăugate cele de mai jos care ar putea ajuta şi conduce la corectarea conduitei anumitor operatori economici a căror activitate este direct sau indirect influenţată de reglementările privind asigurarea RCA (asigurători, unităţi reparatoare) în beneficiul consumatorilor prin: alinierea modului de funcţionare a legislaţiei RCA la cea europeană prin introducerea conceptului de despăgubire şi renunţarea la conceptul de reparaţie”, se spune în document.

Potrivit BAAR, plata despăgubirii reprezintă obligaţia de bază a asigurătorului la producerea riscului asigurat. Înţelegerea faptului că asigurătorul plăteşte despăgubiri şi nu efectuează reparaţii vine în sprijinul terţului păgubit, contribuind la respectarea dreptului acestuia de a opta între a primi o despăgubire în bani echivalentă cu întinderea prejudiciului sau de a efectua repararea acestuia de către o entitate autorizată

BAAR recomandă introducerea conceptului de valoare de referinţă a despăgubirii şi a unei definiţii pentru preţul de referinţă al reparaţiei. Prin separarea celor două noţiuni, “despăgubire” de “valoarea reparaţiilor” se clarifică faptul că despăgubirea acoperă “întinderea prejudiciului” care nu întotdeauna este totuna cu “valoarea reparaţiei” în măsura în care aceasta este stabilită în mod abuziv de unitatea reparatoare.

De asemenea, organizaţia menţionează respectarea dreptului păgubitului de a fi despăgubit fără implicarea unor terţi aflaţi în conflict de interese în procesul de despăgubire şi/sau care nu sunt autorizaţi în condiţiile legislaţiei privind distribuţia de asigurări.
BAAR susţine că reglementarea noţiunii de conflict de interese are ca scop eliminarea practicilor neloiale ale mandatarilor, de cele mai multe ori unităţi reparatoare, de a acţiona în propriul interes şi nu al persoanelor prejudiciate care i-au împuternicit prin practicarea unor tarife superioare în relaţia cu aceştia în scopul maximizării profiturilor pe seama asigurătorilor şi implicit a consumatorilor.

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (04/12/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (04/12/2020)

Hotarari AGA O & E din 04.12.2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (04/12/2020)

Litigiu dosar nr. 5179/2/2019

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (04/12/2020)

Structura actionariat la data de 30 noiembrie 2020