Update articol:

Băncile au adoptat o strategie ambițioasă pe termen lung în ceea ce privește sustenabilitatea, însă mai au încă de lucru la guvernanța și raportarea aspectelor de ESG (studiu)

Majoritatea băncilor evaluate și-au arătat interesul în sustenabilitate și au înregistrat deja progrese semnificative în implementare, prin adoptarea unor politici relevante. Cu toate acestea, implementarea deplină a practicilor esențiale, cu scopul de a tranzita către o economie responsabilă din punct de vedere social și cu zero emisii nete rămâne în continuare o provocare importantă, potrivit raportului anual Responsible banking practices benchmark study, publicat de Mazars, firmă internațională de audit și consultanță în afaceri.

Din ce în ce mai multe bănci se angajează să crească gradul de sustenabilitate a activităților lor, lucru care a condus la un progres vizibil față de ultimele noastre studii. Informațiile obținute sunt încurajatoare, însă acestea arată, totodată, și efortul care mai rămâne de făcut, în special în regiunile unde reglementările și îndrumările legate de ESG sunt încă în faze incipiente. Ne vom continua activitatea de identificare a celor mai bune practici cu privire la guvernanță, strategie, gestionarea riscurilor și publicarea informațiilor relevante. Oferind instituțiilor financiare exemple de practici și recomandări, sperăm că le putem susține în călătoria lor către un model de afaceri mai sustenabil și mai responsabil din punct de vedere social și, bineînțeles, în tranziția către o economie cu zero emisii nete.”, a menționat Phuong Gomard, Partener, Mazars.

Rezultate la nivel global: băncile înregistrează un progres semnificativ în tranziția către un model de afaceri mai sustenabil

Analiza globală indică faptul că majoritatea băncilor:

  1. Au alocat responsabilități formale pentru aspecte de sustenabilitate în cadrul consiliului de administrație și al conducerii precum și procese specifice de monitorizare. În medie, 66% dintre bănci includ acum criterii de sustenabilitate în remunerație variabilă, față de 41% anul trecut. Totuși, numai 33% dintre acestea identifică criterii clare în conexiune atât cu inițiativele interne de sustenabilitate, cât și cu activitățile de finanțare.
  2. Identifică obiective de mediu pentru activitățile proprii, însă numai 24% dintre acestea au stabilit obiective pentru finanțarea de practici cu zero emisii nete, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.
  3. Utilizează abordări variate pentru a evalua expunerea lor la riscul de schimbări climatice. Deși 70% dintre bănci își construiesc capacități de analiză a scenariilor și de teste de stres, insuficiența datelor este în continuare o provocare pentru determinarea riscurilor cauzate de schimbările climatice. Numai 19% dintre bănci dezvăluie materialitatea riscului climatic prin indicatori de risc de credit sau piață.
  4. Implementează standarde de raportare a sustenabilității, axate în principal pe obiectivele climatice. Mai multe țări au în vedere introducerea obligativității raportării TCFD (Task Force on Climate-related Financial Disclosures – Grupului Operativ pentru raportarea informațiilor privind schimbările climatice), iar aproximativ 92% dintre bănci și-au aliniat deja raportarea sustenabilității cu recomandările TCFD, față de 76% de anul trecut.

 

Progresul înregistrat: 2021 vs. 2020

De la evaluarea din 2020 – publicată în februarie 2021 – criteriile de analiză în toate cele patru domenii evaluate au fost întărite. Această ajustare nu numai că reflectă mai bine progresul înregistrat în implementarea practicilor sustenabile, ci și indică mai bine pașii care mai sunt de făcut, pe măsură ce băncile își continuă drumul către sustenabilitate și o economie cu emisii scăzute de carbon. În urma modificărilor de criterii a rezultat:

  • Mai multe bănci au adoptat o strategie pe termen lung ambițioasă în ceea ce privește sustenabilitatea (76% față de 71% anul trecut). De asemenea, băncile au obținut scoruri mai bune în ceea ce privește gestionarea riscurilor: 62% dintre bănci integrează factorii ESG și riscurile climatice în cadrul de gestionare a riscurilor, comparativ cu 59% anul trecut.
  • Scorurile legate de guvernanță și raportare au scăzut. În jur de 60% dintre bănci au implementat măsuri pentru promovarea unei guvernanțe pentru sustenabilitate, comparativ cu 74% anul trecut. 77% dintre acestea aliniază transparența informațiilor cu standardele ESG privind raportarea (vs. 82% în anul precedent).

Băncile din Franța și Regatul Unit conduc la capitolul gestionării riscurilor ESG și nu numai

Băncile franceze și britanice își păstrează în continuare poziția de lideri în toate domeniile evaluate, cel mai mare atu al acestora fiind implementarea strategiilor de sustenabilitate. Bănci din ambele țări au obținut cele mai ridicate scoruri în gestionarea riscurilor ESG din toate zonele geografice. Comparativ, în cazul băncilor europene (excluzând Franța și Regatul Unit) există încă loc de îmbunătățire în ceea ce privește guvernanța și publicarea informațiilor relevante. Se preconizează că acestea vor ajunge în rând cu băncile franceze și britanice datorită și aplicării prevederilor ”Raportului EBA cu privire la Gestionarea și Monitorizarea Riscurilor ESG”.

Băncile din România înregistrează progrese notabile în ceea ce privește sustenabilitatea

În România, la fel ca în majoritatea țărilor europene, instituțiile financiare caută în mod activ noi modalități de a-și reduce expunerea la riscurile climatice, de a încuraja emisiile nete zero și de a dezvolta noi produse sustenabile. În ultimii ani, multe bănci au realizat că este important să devină “parteneri sustenabili“ , mai ales că tot mai mulți consumatori, în special generația Millennials, aleg în zilele noastre brand-uri care dețin o agendă de sustenabilitate sau acreditări în această zonă.

Lumea financiară nu poate avea un parcurs separat de mediul și evoluțiile schimbărilor climatice. În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani de către băncile locale, implementarea integrală a practicilor relevante pentru realizarea tranziției către o economie responsabilă social și net zero rămâne o provocare importantă și sunt necesare mai multe eforturi pentru a înainta în acest demers.”, a menționat Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România.

La nivel local, am analizat primele zece bănci românești după active, folosind informațiile publice disponibile la T1 2022, care pot fi găsite pe website-ul fiecărei bănci sau în rapoartele de sustenabilitate, de transparență sau alte politici ale acestora. Constatările noastre arată că:

  • Numai 2 bănci din 10 au realizat un raport local de sustenabilitate, în care au efectuat o evaluare formală a materialității pentru a arăta că prioritizează problemele care au cel mai mare impact asupra afacerii lor, comunităților și, bineînțeles, asupra mediului. Deși celelalte 8 bănci nu au creat încă acest tip de raport, acestea au început să-și prezinte inițiativele privind sustenabilitatea în rapoartele lor anuale.
  • Mai mult de jumătate dintre băncile analizate au alocat o responsabilitate formală pentru aspectele legate de sustenabilitate în cadrul funcțiilor lor de management. Deși majoritatea băncilor nu au un manager de sustenabilitate responsabil, conducătorii funcțiilor de risc (CRO) se ocupă de gestionarea provocărilor și aspectelor legate de sustenabilitate.
  • 5 din 10 bănci au inclus în afacerea lor oferirea de credite verzi pentru populație. Prin această inițiativă, băncile locale ajută la protejarea mediului prin scăderea amprentei de carbon și își susțin clienții pentru standarde de trai mai calitative. Când vorbim de practici pentru emisii nete zero, băncile românești plănuiesc să atingă acest obiectiv în viitor.

În baza mandatelor actuale, băncile centrale nu au obiective climatice explicite, existând divergențe pe subiect formulate de economiști renumiți, însă încorporarea de politici specifice ar putea fi justificată totuși din perspectiva influențelor pe care acestea le au asupra stabilității prețurilor și stabilității financiare. Banca Națională a României (BNR) contribuie activ la îmbunătățirea transparenței, disponibilității informațiilor legate de schimbările climatice, precum și la creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în societate și în cadrul sistemului financiar. În ultima perioadă, eforturile continue ale BNR au fost îndreptate cu precădere spre comunicarea către entitățile supravegheate a unor recomandări privind abordarea prudentă a riscului climatic, spre completarea Centralei Riscului de Credit cu informații privind creditele verzi, respectiv spre construirea unui tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din schimbările climatice, care să fie actualizat și diseminat periodic. Totodată, derulăm analize privind oportunitatea flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi, din perspectiva stimulării acestui tip de creditare, fără afectarea stabilității financiare.”, a menționat Cristian Popa, Membru al Consiliului de administraţie, Banca Națională a României (BNR).

  • În România, niciuna dintre bănci nu urmează recomandările Grupului Operativ pentru raportarea informațiilor privind schimbările climatice TCFD. Băncile ar trebui să-și evalueze proiectele finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii și să-și îmbunătățească raportarea de sustenabilitate în conformitate cu aceste recomandări.
  • După cum știm, băncile joacă un rol important în protecția climei, deoarece sunt intermediari între investitori și solicitanții de capital. Cu ajutorul lor, mai mult capital poate fi transferat în investiții sustenabile și ecologice, iar aici obligațiunile verzi joacă un rol crucial. În România, în ultimii doi ani, trei bănci au emis obligațiuni verzi, cu scopul de a încuraja activitățile sustenabile. Două din cele trei obligațiuni verzi au fost listate la Bursa de Valori București.

Riscurile asociate schimbărilor climatice se extind în multe, dacă nu în toate, sectoarele economiei. Fiecare sector se va confrunta cu propriile provocări în înțelegerea, evaluarea și gestionarea celor mai semnificative riscuri legate de climă. Pentru bănci, precum și pentru alte instituții financiare, capacitatea de a construi o înțelegere cuprinzătoare a expunerii lor la riscurile climatice va necesita cunoașterea expunerii propriilor afaceri la riscurile legate de climă și a clienților și contrapărților lor dintr-o gamă largă de sectoare.” a menționat Ovidiu Otto Strasszer, Senior Manager, Financial Advisory, Mazars România.

***

Metodologie

Studiul de comparabilitate Mazars evaluează practicile de sustenabilitate pe un eșantion de 37 de bănci. Ne-am concentrat analiza asupra băncilor cu sediul în Africa, America de Nord și Sud, Asia-Pacific și Europa. Băncile selectate sunt cele mai mari din zonele geografice respective din punct de vedere al activelor totale.

Majoritatea băncilor selectate au demonstrat un interes semnificativ pentru sustenabilitate și au înregistrat progrese semnificative în materie de sustenabilitate prin implementarea unor cadre specifice, de exemplu prin participarea la Inițiativa de finanțare a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP FI) și/sau angajându-se să respecte Principiile FI UNEP pentru un Sector Bancar Responsabil (PRB). Acest studiu se bazează pe rapoartele Mazars publicate în februarie 2021 și 2020: “Responsible banking practices, benchmark study 2020”, “Responsible banking practices, benchmark study 2019” și “How banks are responding to the financial risks of climate change”.

BVB | Știri BVB

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (17/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI (CRC) (17/05/2022)

Schimbari intervenite in structura de management

ROMCARBON SA (ROCE) (17/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (17/05/2022)

Raport anual 2021 - format ESEF - (vers. limba engleza)

Erste Group Bank AG (EBS) (17/05/2022)

Notificare - detineri > 5%