Update articol:

Bloomberg: Calea de ieșire pentru o economie mondială bazată pe datorie? Şi mai multe datorii 

Sursa: Bloomberg Sursa: Bloomberg

Un deceniu de bani ieftini lasă lumea cu o datorie guvernamentală, corporativă și a gospodăriilor record de 250 de trilioane de dolari. Această datorie echivalează cu de aproape trei ori producția economică globală și cu aproximativ 32.500 de dolari pe fiecare bărbat, femeie și copil de pe pământ, conform Bloomberg.

O mare parte din această moștenire provine din eforturile deliberate ale factorilor de decizie de a utiliza împrumuturi pentru a menține economia globală pe linia de plutire, în urma crizei financiare. Ratele scăzute ale dobânzilor din ultimii ani au permis creșterea datoriei la nivel global.

În prezent, în timp ce factorii de decizie se luptă cu cea mai lentă creștere după criză, există mai multe opinii cu privire la modul cum s-ar putea revitaliza economiile, toate având un numitor comun: şi mai multe datorii. De la Green New Deals, la Teoria Monetară Modernă, este susținută ideea că băncile centrale sunt epuizate și că este nevoie de cheltuieli fiscale masive pentru a scoate companiile și gospodăriile din panică.

Însă criticii susțin că astfel de propuneri nu vor face decât să semene semințele pentru și mai multe probleme.

Bancherii centrali și factorii de decizie de la președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, la Fondul Monetar Internațional, au solicitat guvernelor să se împrumute mai mult, argumentând că este un moment bun pentru a împrumuta pentru proiecte care vor aduce dividende economice.

„Convențiile anterioare despre limitele în ceea ce privește raportul datorie/PIB pot fi modificate”, a declarat Mark Sobel, fost oficial al Trezoreriei SUA și al Fondului Monetar Internațional, adăugând: „Având în vedere cheltuielile mici cu dobânzile şi cererea pieţelor pentru active sigure, economiile avansate majore pot fi în măsură să susțină sarcini mai mari ale datoriei.”

O constrângere pentru factorii de decizie este, însă, moștenirea cheltuielilor anterioare, întrucât datoriile se întind pe tot globul.

 La nivel suveran, noul guvern al Argentinei a promis să renegocieze o linie record de credit de 56 de miliarde de dolari cu FMI, stârnind amintiri despre prăbușirea economică a națiunii și neplata datoriilor din 2001. Turcia, Africa de Sud și alte ţări au, de asemenea, astfel de spaime.

În ceea ce privește datoria corporativă, doar companiile americane reprezintă aproximativ 70% din totalul creanțelor corporative din acest an chiar și pe fondul unei expansiuni economice record.

Și în China, companiile vor avea probabil un record al datoriilor anul viitor, potrivit S&P Global Ratings. Așa numitele companii zombie – firme care nu sunt în măsură să acopere costurile datoriilor din profiturile operaționale pe o perioadă prelungită și au perspective de creștere reduse – au ajuns să reprezinte aproximativ 6% din acțiunile nefinanciare cotate din economiile avansate,  un nivel record în ultimele decenii, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale. Acest lucru afectează atât concurenții mai sănătoși, cât și productivitatea.

În ceea ce privește gospodăriile, Australia și Coreea de Sud sunt printre cele mai îndatorate. Frânarea datoriei depinde și de următoarea generație de lucrători. În S.U.A., studenții datorează acum 1,5 trilioane de dolari și se luptă să îi plătească.

Chiar dacă datoria este ieftină, poate fi greu să „evadezi” odată ce sarcina devine prea grea, potrivit Bloomberg . În timp ce creșterea economică solidă este cea mai ușoară cale de ieșire, aceasta nu este întotdeauna sigură. În schimb, factorii de decizie trebuie să se echilibreze și să facă compromisuri între austeritate, represiune financiară în cazul în care cei care economisesc subvenționează împrumutații sau iertarea creanțelor și a datoriilor.

„Cel mai bine este să crești treptat și constant, și este soluția pentru multe, dar nu pentru toate episoadele de îndatorare curente”, a declarat Mohamed El-Erian, consilierul economic principal al Allianz SE.

Vânătoarea pentru creştere 

Factorii politici continuă să spere la un astfel de rezultat. În Statele Unite, Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor de trei ori în acest an, chiar dacă un stimulent fiscal finanțat de reducerea impozitelor trimite deficitul națiunii la 5% din PIB.

Japonia face cheltuieli noi, în timp ce politica monetară rămâne ultra relaxată.

Totodată, ambele partide majore din Marea Britanie au promis o revenire la nivelurile cheltuielilor publice din anii ’70.

China se ţine pe linie deocamdată, în timp ce încearcă să păstreze nivelul datoriilor, cu injecții de lichiditate. 

În lume, obligațiuni de aproximativ 12 trilioane de dolari au un randament negativ.

Anne Richards, CEO al Fidelity International, spune că randamentele negative ale obligațiunilor sunt acum o îngrijorare sistemică. „Cu ratele de politică monetară la nivelul cel mai scăzut și titlurile de trezorerie americane la cele mai mari evaluări din ultimii 100 de ani, pare să fim aproape de teritoriul bulelor, dar nu știm cum sau când va exploda această bulă”.

În octombrie, FMI a declarat că randamentele mai mici stimulează investitorii, cum ar fi companiile de asigurări și fondurile de pensii, „să investească în valori mobiliare mai riscante și mai puțin lichide”, deoarece aceștia caută un randament mai mare.

„Datoria nu este o problemă atâta timp cât este sustenabilă”, a spus Alicia Garcia Herrero, economist-șef Asia-Pacific la Natixis SA din Hong Kong, care a lucrat anterior pentru Banca Centrală Europeană și Banca Spaniei. „Problema este dacă generarea masivă de datorii de la criza financiară mondială se va dovedi profitabilă.”