Update articol:
Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 15 mai 2019

BNR: Incertitudini mari generate de intrarea în vigoare a noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei (IRCC)

Consiliul de Administraţie BNR (Foto BNR) Consiliul de Administraţie BNR (Foto BNR)

BNR: În pofida recentei înviorări a construcțiilor și absorbției fondurilor europene, o redresare evidentă a investițiilor se apreciază a fi improbabilă

BNR: Inflaţia – așteptată să ajungă la 4,2 la sută în decembrie 2019 și la 3,4 la sută la finele orizontului proiecției, față de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0 la sută, respectiv 3,1 la sută

 

Incertitudinile mari generate de intrarea în vigoare a noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei (IRCC) au fost reliefate în şedinţa de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, conform minutei şedinţei din această lună.

Documentul arată: “În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au evidențiat creșterea consemnată în aprilie de principalele cotații ROBOR – implicit de ecartul lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară -, dar și ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacțiile de pe piața monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai de o ajustare descendentă, chiar și în condițiile controlului asupra lichidității de pe piața monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut referiri și la scăderea înregistrată în martie de rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale societăților nefinanciare și la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populației – considerată defavorabilă economisirii -, precum și la temperarea semnificativă în aceeași lună a creșterii ratei medii a dobânzii la creditele noi.

Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36 la sută al noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC – calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 și aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate și implicațiile acestei schimbări asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici. A fost subliniată relativa stabilizare recentă a cursului de schimb leu/euro, apreciindu-se, însă, că în condițiile continuării deteriorării poziției externe a economiei, evoluția lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflației și a încrederii în moneda națională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale și/sau a modificării percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale”.

Este de așteptat o creștere economică solidă în termeni anuali și în prima jumătate a anului 2019

Membrii Consiliului BNR au convenit că, potrivit noilor date și evaluări, este de așteptat o creștere economică solidă în termeni anuali și în prima jumătate a anului 2019, în condițiile unor ușoare fluctuații ale avansului trimestrial, astfel încât deviația pozitivă a PIB este posibil să crească în acest interval în linie cu prognoza din luna februarie. S-au reiterat însă incertitudini asociate noilor măsuri fiscale și bugetare și implicații asupra cererii agregate și nivelului PIB potențial.

Oficialii BNR apreciază: “S-a remarcat că evoluția indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept motor al creșterii economice în trimestrul I 2019, sugerând și o ameliorare a impactului formării brute de capital fix. În schimb, este posibilă o mărire a contribuției negative a exportului net, dată fiind accelerarea puternică a creșterii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în primele trei luni ale anului, în condițiile unei scăderi mai pronunțate a dinamicii exporturilor de bunuri și servicii comparativ cu cea a importurilor. Continuarea adâncirii, pe acest fond, a deficitului de cont curent față de perioada similară a anului trecut a fost considerată îngrijorătoare de către unii membrii ai Consiliului.

A fost readus în discuție gradul de încordare a pieței muncii, care și-a prelungit probabil trendul crescător în trimestrul I 2019 – după vârful post-criză atins în intervalul precedent -, în condițiile în care, rata șomajului a coborât în februarie și s-a menținut în martie la un nou minim istoric, iar efectivul salariaților din economie a ajuns la noi maxime. Au fost evocate și intențiile de angajare pentru viitorul apropiat indicate de cele mai recente sondaje de specialitate, dar și capacitatea limitată de răspuns pe acest orizont a unor măsuri care să corecteze problemele structurale ale pieței, precum insuficiența personalului calificat și discordanța dintre pregătirea forței de muncă disponibile și cerințele angajatorilor. S-a apreciat că, pe acest fond, presiunile asupra salariilor se vor menține ridicate, având în vedere și noi majorări semnificative aplicate salariului minim brut pe economie și salariilor din sectorul public. S-a observat că dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal a atins în trimestrul I 2019 al doilea vârf al perioadei post-2009, iar cea a câștigului salarial mediu net real a revenit pe palierul de două cifre, la fel ca și variația anuală a costului salarial unitar din industrie, care s-a cvasi-dublat față de trimestrul anterior”.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat ușor și în luna martie, dar a rămas robustă, la 7,7 la sută

Conform oficialilor BNR, creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat ușor și în luna martie, dar a rămas robustă, la 7,7 la sută, în condițiile în care scăderea dinamicii componentei în lei – regăsită în principal la nivelul creditelor de consum și atribuibilă mai cu seamă unor efecte de bază – a fost în mare parte contrabalansată ca impact de atenuarea declinului creditului în valută, alături de efectul statistic al majorării cursului de schimb al leului. Ponderea în total a componentei în lei s a mărit la 65,8 la sută.

Referitor la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului BNR au arătat că rata anuală a inflației va rămâne probabil în acest an deasupra intervalului țintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină, dar să se și mențină în jumătatea de sus a intervalului, la valori ușor superioare celor evidențiate în prognoza publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019. Astfel, ea este așteptată să ajungă la 4,2 la sută în decembrie 2019 și la 3,4 la sută la finele orizontului proiecției, față de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0 la sută, respectiv 3,1 la sută.

S-a remarcat că relativa înrăutățire a perspectivei pe termen scurt a inflației este atribuibilă în principal acțiunii factorilor pe partea ofertei, care, contrar previziunilor anterioare, a redevenit și va rămâne probabil inflaționistă în 2019, preponderent pe seama evoluțiilor de pe segmentele LFO, tutun și combustibili, dar și ca urmare a impactului one-off al noii taxe impuse sectorului telecom. În acest context, unii membri ai Consiliului BNR au scos în evidență caracterul temporar al plasării ratei anuale a inflației peste limita de sus a intervalului țintei, invocând efectele de bază dezinflaționiste ce se vor manifesta în primele luni din anul viitor – asociate recentelor șocuri adverse pe partea ofertei -, dar și posibile corecții de prețuri pe segmentul legumelor și fructelor. S-a convenit că perspectiva componentelor exogene ale IPC rămâne totuși deosebit de incertă în contextul actual, că măriri peste așteptări sunt posibile, mai cu seamă în cazul prețurilor administrate și în cel al prețurilor unor produse agroalimentare și ale combustibililor – sensibile la mișcările cotațiilor internaționale.

Totodată, s-a arătat că presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali sunt așteptate să crească progresiv de-a lungul orizontului prognozei, și chiar ușor mai evident pe segmentul mai îndepărtat de timp decât în proiecția anterioară, având ca surse probabile poziția ciclică a economiei, ajustarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și creșterea susținută a costurilor salariale, precum și ascensiunea dinamicii prețurilor importurilor, inclusiv ca efect al evoluției cursului de schimb al leului. Pe acest fond, dar și ca urmare a impactului noii taxe asupra tarifelor la telefonie și abonamente radio-TV, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să urce în primele patru trimestre semnificativ peste valorile prognozate anterior și chiar peste intervalul țintei – la 3,8 la sută în decembrie 2019, față de 3,3 la sută, în prognoza precedentă –, iar apoi să revină și să se mențină marginal sub sau la limita superioară a intervalului, pe un palier ușor superior celui anticipat anterior.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, similar prognozei precedente, ritmul anual al expansiunii economice este așteptat să decelereze în 2019 și 2020, dar să se mențină semnificativ și apoi marginal peste cel potențial – anticipat a fi afectat, la rândul său, de măsurile recent implementate, dar și de declinul anterior al investițiilor, suprapuse deficiențelor structurale persistente ale economiei; perspectiva implică creșterea și rămânerea ulterioară a excedentului de cerere agregată la valori comparabile celor din prognoza anterioară.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului BNR, consumul privat își va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creșterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste așteptări, în contextul tensionat al pieței muncii -, dar și a măririi transferurilor sociale. În schimb, în pofida recentei înviorări a construcțiilor și absorbției fondurilor europene, o redresare evidentă a investițiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcția programului bugetar, precum și din frecventele măsuri și modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini, susţine BNR.

Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net și, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflației, pe calea cursului de schimb, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice.

Membrii Consiliului BNR au reiterat că actualul dezechilibru extern – singular în regiune, ca dimensiune și tendință – rezultă din dinamica superioară a absorbției interne în raport cu cea a producției autohtone, precum și din probleme de competitivitate non-preț ale economiei românești, localizate în anumite sectoare de producție. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp.

S-a observat că perspectiva exportului net reflectă și o slăbire a cererii externe, în condițiile decelerării mai pronunțate a creșterii economice în zona euro/UE presupuse de actuala prognoză, fiind evocate și riscurile sporite induse de războiul comercial, dar și avansul peste așteptări consemnat în trimestrul I 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita probabilă a politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari, precum și la atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv în contextul discutării ipotezei privind atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condițiilor monetare, înglobată în prognoza actualizată. Unii membri ai Consiliului au notat că presiuni inflaționiste pronunțate există și în alte economii din regiune, pe fondul penuriei de forță de muncă. Dar că în acele economii balanțele externe sunt mai favorabile decât la noi.

În același context s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare.

Totodată, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie; un mix echilibrat de politici este necesar și pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, un control întărit asupra lichidității de pe piața monetară este esențial.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BVB | Știri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (18/05/2022)

Rezultate vot - AGA Anuala din 18.05.2022

Digi Communications N.V. (DIGI) (18/05/2022)

Corectare erori materiale raport financiar Q1 2022

VRANCART SA (VNC) (18/05/2022)

Tranzactii parti afiliate conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

AQUILA PART PROD COM (AQ) (18/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014