Update articol:
UPDATE: BNR menţine dobânda de politică monetară la 2,50% pe an

Rata anuală a inflației IPC şi-a stopat creşterea în luna iunie

* Încetinire a creșterii anuale a producţiei industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018 * Sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare * Creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat creșterea în iunie

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, astăzi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

De asemenea, Consiliul a mai hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Totodată, s-a fost decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR precizează: „Rata anuală a inflației IPC şi-a stopat creşterea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4 la sută, deasupra intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie. Stagnarea a avut loc în condiţiile în care accelerarea creşterii în termeni anuali a preţului combustibililor şi a preţurilor legumelor şi fructelor a fost compensată ca impact de scăderea dinamicii preţului produselor din tutun şi încetinirea ușoară a inflaţiei de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,9 la sută în luna iunie, de la 2,99 la sută în luna anterioară şi 3,05 la sută în luna martie. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro”.

În luna iunie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 3,6 la sută de la 3,3 la sută în luna mai; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,9 la sută, faţă de 2,6 la sută în luna mai.

Datele provizorii privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică moderarea ritmului de creştere economică la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017, susţine BNR, precizând: „Această evoluţie reprezintă o revenire către ritmul potenţial de creştere, fiind însoţită de reducerea excedentului de cerere agregată. Contribuţia majoritară, dar în diminuare faţă de trimestrul IV 2017, a consumului gospodăriilor populaţiei a fost revizuită uşor în jos, iar aportul pozitiv al formării brute de capital fix a fost revizuit în sus. Contribuția negativă a exportului net la creşterea PIB real a crescut considerabil, în condiţiile în care noile date arată că dinamica anuală a importurilor a încetinit mai puţin decât în varianta anterioară, rămânând deosebit de ridicată”.

Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, în timp ce activitatea din comerț și a menținut dinamica robustă

Cele mai recente date statistice arată o încetinire a creșterii anuale a producţiei industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018, potrivit BNR, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. BNR susţine: „Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, în timp ce activitatea din comerț și a menținut dinamica robustă. Deficitul de cont curent și-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la +8,6 la sută, în creștere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creştere a productivităţii muncii.

Condițiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al tendinţei de apreciere uşoară a leului faţă de moneda europeană.

Creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat creșterea în iunie, la 6,8 la sută, de la 6,4 la sută în luna mai, pe seama creditului acordat populaţiei, dar mai ales a creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească, ajungând la 65 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012).

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2018, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în trimestrul III, în condițiile menținerii ei deasupra intervalului țintei, urmată de coborârea ei mai pronunţată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului ţintei, de 1,5 – 3,5 la sută. Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

  • ROBOR  la trei luni a scăzut la 3,40% pe an

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a scăzut luni pe piaţa interbancară cu 0,07 puncte procentuale, până la 3,40% pe an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). O valoare similară s-a înregistrat pe 26 februarie 2014, respectiv 3,40% pe an.

Conform datelor BNR, la începutul acestui an, ROBOR la 3 luni se situa la 2,05%.

În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, acesta a coborât la 3,49% pe an, de la 3,53% vineri, în timp ce ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a ajuns la 3,53% pe an, de la 3,56%.

Indicele ROBOR la 12 luni era astăzi 3,60% pe an.