Datoria totală a populației a continuat să crească, în 2017, în valori nominale
* BNR: “Probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi al celor de consum”
* În perioada martie 2017 – martie 2018, costul lunar pentru un credit ipotecar standard a înregistrat o majorare de aproximativ 108 lei, în timp ce în cazul unui împrumut standard de tip Prima Casă costul lunar a crescut cu 129 lei

Deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, disciplina scăzută de plată în economie, vulnerabilitățile din bilanțul firmelor şi creșterea preţurilor imobiliare sunt cele cinci riscuri sistemice indentificate de Banca Naţională a României (BNR) în Raportul asupra stabilităţii financiare din luna iunie. Conform Băncii Centrale, nu au fost identificate riscuri sistemice severe, însă o potenţială interconexiune între riscurile evidenţiate poate antrena o amplificare a acestora în ipoteza unor condiţii de piaţă nefavorabile.
Două dintre riscurile sistemice identificate, inclusiv cel mai ridicat risc sistemic privind deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, sunt identificate ca fiind în creștere, în timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, riscul privind disciplina scăzută la plată în economie și evoluția privind prețurile imobiliare sunt prevăzute să se mențină neschimbate în perioada următoare.
O deteriorare rapidă a încrederii investitorilor faţă de pieţele emergente constituie cel mai important risc pentru perioada următoare, acesta menţinându-se la un nivel ridicat, în linie cu evaluarea din Raportul din luna decembrie, însă direcţia este de creştere a acestuia.
Conform BNR, potenţiale elemente de influenţă sunt reprezentate de normalizarea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale într-un ritm mai alert decât cel anticipat de către investitori, pe fondul majorării presiunilor inflaţioniste sau îngrijorărilor privind ritmul de creştere economică.
De asemenea, există preocupări cu privire la tendințele la nivelul comerțului global, în contextul adoptării unor măsuri cu caracter protecţionist.
Un alt element generator de incertitudine este reprezentat, potrivit Băncii Centrale, de procesul de ieşire din Uniunea Europeană a Marii Britanii și necesitatea stabilirii noilor acorduri comerciale: “Un prim rezultat încurajator al negocierilor aferente Brexit a fost reprezentat de obținerea unei perioade de tranziție până în decembrie 2020, interval în care vor fi aplicate legile UE. Totodată, evenimentele din luna februarie de pe pieţele de capital internaţionale au demonstrat că reacţiile adverse şi abrupte ale pieţelor au capacitatea de a genera efecte de contagiune importante, precum şi de a potenţa alte vulnerabilităţi existente la nivelul sistemului financiar. Mai mult, aceste evoluţii s-au reflectat şi în majorarea temporară a costurilor de finanţare ale statelor, atât la nivelul ţărilor emergente (cum este România), cât şi al celor dezvoltate (cum este Germania, ale cărei obligaţiuni reprezintă un element de referinţă inclusiv pentru ţara noastră)”.

• Volumul creditelor neperformante acordate populaţiei a crescut cu 13%
  (martie 2018 față de martie 2017)

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este evaluat de specialiştii Băncii Centrale la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei. BNR arată: “Deși riscul de neplată nu s-a materializat în prezent, acesta reprezintă o vulnerabilitate ce se poate manifesta în contextul tendinței mondiale de revenire a nivelurilor ratelor de dobândă către tendințele înregistrate istoric.
Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legați de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc”.
Deşi rata creditelor neperformante a continuat evoluţia descendentă la nivelul sectorului populaţiei, această dinamică a fost determinată, în opinia BNR, de un efect de bază important, generat de creşterea mai pronunţată a împrumuturilor, în timp ce volumul creditelor neperformante acordate acestui segment în monedă națională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13% (martie 2018 față de martie 2017). BNR susţine: “Măsurile fiscale de limitare a deductibilităţii fiscale pentru bănci, ce influenţează continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante, coroborate cu modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naționale, în contextul unui ciclu internaţional de creştere a dobânzilor şi de reducere a programelor de relaxare cantitativă, reprezintă principalii factori de influenţă”. Estimările BNR arată că probabilitatea de nerambursare pe un orizont de un an (martie 2018 – martie 2019) s-a reînscris pe un trend ascendent, majorându-se în medie cu valori între 0,25 puncte procentuale și 0,8 puncte procentuale, în funcție de tipul creditului sau al debitorului.

Datoria totală a populației a continuat să se majoreze pe parcursul anului 2017 în valori nominale, evoluția acesteia fiind determinată, în principal, de creșterea importantă a creditului bancar ipotecar şi a celui de la IFN, potrivit BNR care arată că, totodată, s-a remarcat și dinamica ascendentă la nivelul creditului de consum acordat de bănci și de instituțiile financiare nebancare. Majorarea creditului a fost în principal determinată de creșterea valorii mediane a unui împrumut, indiferent de destinația acestuia, numărul de credite contractate fiind chiar mai redus. Valoarea mediană a unui credit ipotecar s-a majorat cu 13%, iar valoarea mediană a unui credit de consum a crescut cu 17% în perioada aprilie 2017-martie 2018 față de perioada aprilie 2016-martie 2017. Modificarea tendinței ratei de dobândă aferentă monedei naționale poate genera presiuni asupra capacităţii de onorare a datoriei de către debitorii vulnerabili, în sensul creșterii gradului de îndatorare la un nivel nesustenabil. În situația majorării ratei dobânzii cu 2 puncte procentuale, DSTI (gradul de îndatorare) ar crește cu circa 6 puncte procentuale în cazul debitorilor cu credite ipotecare și cu circa 1 punct procentual în cazul debitorilor cu credite de consum.
În primele trei luni ale anului 2018 volumul creditelor neperformante s-a majorat (+0,8 la sută), iar până la finalul acestui an probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi al celor de consum.
Unul din principalii factori explicativi ai modelelor de estimare a probabilității de nerambursare este gradul de îndatorare al debitorilor. O eventuală creștere cu 10 puncte procentuale al DSTI ar conduce la o majorare a probabilității de nerambursare cu 6 la sută în cazul creditului ipotecar și cu 3 la sută în cazul creditului de consum. Mai mult, pe baza evoluţiilor istorice, un nivel ridicat al DSTI tinde să fie asociat cu volume mai mari de neperformanță. Rata creditelor neperformante aferentă portofoliului de împrumuturi cu DSTI peste 60% este de 10%, de două ori mai mare față de valoarea aferentă întregului portofoliu de expuneri acordate populației.
În acest context, o preocupare importantă rămâne asimetria gradului de îndatorare după venit, întrucât DSTI pentru debitorii care câștigă între salariul minim reglementat și salariul mediu pe economie este semnificativ mai mare decât cel aferent persoanelor cu venituri mai mari. Decalajul este mai pronunțat în cazul debitorilor cu credite ipotecare, persoanele din grupa de venit cea mai joasă având un DSTI de 53%, față de 20% în cazul debitorilor care câștigă peste dublul salariului mediu pe economie. O eventuală evoluţie nefavorabilă a veniturilor ar putea conduce la o creștere a îndatorării peste un nivel sustenabil în cazul debitorilor mai vulnerabili.

• La nivelul creditului de consum, majorarea costului lunar a fost de 2%

În ceea ce priveşte costurile, în perioada martie 2017 – martie 2018, costul lunar pentru un credit ipotecar standard a înregistrat o majorare de aproximativ 108 lei, în timp ce în cazul unui împrumut standard de tip Prima Casă costul lunar a crescut cu 129 lei (în ambele cazuri creşterea în termeni relativi a fost de 15%). La nivelul creditului de consum, majorarea costului lunar a fost de 2%. În acelaşi interval, ponderea creditelor ipotecare în lei pentru care s-a consemnat o creştere a ratei de dobândă a fost de 84%. Cu toate acestea, evoluţia a fost contrabalansată de majorarea câştigului salarial mediu net lunar (cu 362 lei în termeni absoluţi, reprezentând un avans de 15% în perioada martie 2017 – martie 2018), precizează BNR menţionând că, la nivelul portofoliului curent de împrumuturi, circa 79% din debitori au un nivel al gradului de îndatorare sub 50%, în timp ce 21% se situează peste această valoare.
Conform BNR, orientarea într-o proporţie mai ridicată către împrumuturi cu dobândă fixă, precum şi aplicarea unor măsuri privind gradul de îndatorare al populaţiei sunt de natură să menţină în parametrii prudenţiali evoluţiile la nivelul creditării populaţiei.
În ultima perioadă, există evidenţe pozitive cu privire la utilizarea într-o măsură mai ridicată a creditelor cu dobândă fixă, ponderea împrumuturilor ipotecare noi de acest tip ajungând la 26% în intervalul ianuarie – martie 2018 (de la 6% în perioada corespondentă din anul anterior), în timp ce pe segmentul creditelor de consum, proporţia a ajuns la 79% (de la 60%, aceleaşi intervale).
Banca Naţională a României susţine că a luat măsuri pentru a atenua acest risc: implementarea unui amortizor de capital pentru riscul sistemic sau întărirea cadrului de reglementare și supraveghere a instituțiilor financiare nebancare (IFN) prin introducerea de noi criterii de intrare sub supravegherea prudențială a băncii centrale. În plus, BNR urmărește prevenirea îndatorării excesive a populației, susținerea unei creditări sustenabile în lei, pe o perioadă mai îndelungată, și orientarea modelului de business al băncilor către finanțarea sectorului companiilor.

• Îndatorarea totală a firmelor şi populaţiei s-a contractat cu aproximativ 1%, în termeni reali anuali

În acest context, intermedierea financiară din România se menţine la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, evoluţia fiind determinată atât de factori de natura ofertei, cât şi de elemente de natura cererii. Pe partea ofertei, guvernanţa corporativă poate fi îmbunătăţită prin creşterea gradului de pregătire profesională a personalului bancar, iar accesul la finanţare al companiilor nefinanciare se menține la valori reduse în condiţiile existenţei unui potenţial sustenabil de creditare. La nivelul cererii, principalii factori determinanţi sunt reprezentaţi de capitalizarea redusă în cazul unei proporţii importante a firmelor, disciplina financiară laxă sau lacunele din cadrul insolvenţei persoanelor juridice. În plus, raportul dintre debitori şi creditori s-a debalansat, încrederea reciprocă deteriorându-se. În plus, creşterea inflaţiei, în paralel cu scăderea apetitului de risc, poate influenţa dinamica intermedierii financiare. De altfel, dacă este luat în considerare şi efectul generat de rata inflaţiei, îndatorarea totală a firmelor şi populaţiei s-a contractat cu aproximativ 1%, în termeni reali anuali.

• Riscul sistemic moderat privind tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat să se manifeste în acest an

Deşi creşterea economică înregistrată de România pe parcursul anului 2017 a fost importantă, riscul sistemic moderat privind tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat să se manifeste în acest an, conform BNR, în special în ceea ce priveşte evoluţia deficitelor gemene. Intensificarea cererii agregate la nivelul economiei naționale a condus la adâncirea deficitului de cont curent, impulsul generat asupra importurilor erodând efectul favorabil imprimat de creșterea accelerată a exporturilor. Deficitul bugetar s-a menținut în anul 2017 la limita pragului recunoscut prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, de 3% din PIB, în baza căruia se poate declanșa procedura de deficit excesiv (-2,9 la sută). Mai mult, deficitul structural a continuat să se deterioreze până la nivelul de 3,3% din PIB în anul 2017 (de la 2,1 la sută în anul 2016), situându-se peste ţinta pe termen mediu de 1 la sută din PIB, acest obiectiv fiind atins în anul 2013 şi menţinut până în anul 2015. Deficitul structural este prognozat să ajungă la o valoare de 3,8% din PIB la finalul anului 2018.
BNR arată: ”Avansul economic s-a reflectat și în performanțele economice şi financiare ale sectorului companiilor nefinanciare din prima jumătate a anului 2017, însă îmbunătățirea acestora s-a desfășurat cu un ritm inferior celui din aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate acestea, analiza la nivel microeconomic arată menţinerea unor vulnerabilităţi structurale. O proporţie însemnată a companiilor nefinanciare au înregistrat pierderi la jumătatea anului 2017, iar o pondere semnificativă aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de legislaţia în vigoare. Disciplina la plată în economie a înregistrat o evoluţie mixtă: valoarea restanţelor s-a redus, în timp ce volumul incidentelor de plată majore a crescut. Analiza probabilităţii de nerambursare pentru intervalul martie 2018 – martie 2019 indică o creştere a acesteia la 3,9%. În plus, fenomenul insolvenţei a continuat tendinţa ascendentă şi în a doua parte a anului 2017, atât pe fondul avansului numărului firmelor nou intrate în insolvenţă, cât şi al scăderii numărului firmelor ieşite din această procedură.
Economia românească continuă să fie caracterizată de un grad ridicat de concentrare, atât din perspectiva firmelor generatoare de profituri, cât și din cea a companiilor care au realizat pierderi. Astfel, cele mai performante 100 firme au contabilizat aproximativ 47% din rezultatul net agregat la nivelul întregii economii (față de 42% în iunie 2016), în timp ce primele 100 de companii după mărimea rezultatelor negative concentrează 28% din totalul pierderilor la nivel de economie. Toate aceste elemente reprezintă un alt risc sistemic moderat.
Tensionarea echilibrelor macroeconomice, coroborată cu o potenţială deteriorare a sentimentului investitorilor faţă de pieţele emergente, creşterea îndatorării populaţiei şi vulnerabilităţile din bilanţurile companiilor, rămâne preocupantă, întrucât poate genera presiuni asupra stabilității financiare prin amplificarea efectelor asupra capacității de plată a debitorilor fie prin canalul ratelor de dobândă, fie prin canalul cursului de schimb”.
Riscul sistemic generat de creşterea preţurilor imobiliare are o amplitudine mai redusă și s-a menținut relativ neschimbat din decembrie 2017, susţine BNR, însă acesta poate fi de natură să amplifice celelalte riscuri identificate, în special în ceea ce priveşte creşterea îndatorării populaţiei. Prețul locuințelor s-a menţinut pe un trend crescător pe parcursul anului 2017, similar cu evoluțiile din regiune. BNR precizează: “Această dinamică a preţurilor se translatează în necesitatea accesării unor împrumuturi ipotecare de valoare mai ridicată, ceea ce în contextul unor maturităţi mai lungi şi al unei senzitivităţi mai accentuate la modificările ratelor de dobândă poate pune presiune asupra capacităţii debitorilor de onorare a serviciului datoriei. În plus, expunerile instituţiilor de credit corelate cu piaţa imobiliară s-au menţinut la un nivel semnificativ şi au continuat dinamica pozitivă din ultimii ani. Prin urmare, menținerea nivelului LTV (n.r. raportul dintre împrumut și garanții) la valori prudente este cu atât mai important”.
În prima parte a anului 2018 a avut loc misiunea de evaluare a sistemului financiar (FSAP), derulată de Fondul Monetar Internaţional în colaborare cu Banca Mondială. BNR arată: “Misiunea a evidenţiat întărirea rezilienţei sectorului bancar în ultimii ani, acesta fiind caracterizat de niveluri ale capitalizării şi lichidităţii robuste, de o profitabilitate în creştere şi de valori în scădere ale ratei creditelor neperformante. În acest context, riscuri potenţiale noi la adresa stabilităţii financiare ar putea fi generate de nivelul ridicat al expunerilor suverane, respectiv al celor în legătură cu piaţa imobiliară, aflate în portofoliul băncilor, dar şi de finanţarea în valută sau creşterea rapidă a creditării IFN”. În urma misiunii FSAP au fost emise o serie de recomandări în vederea creșterii rezilienței sistemului financiar. Acestea vizează: introducerea de măsuri privind expunerile imobiliare și cele suverane, un management mai pro-activ al lichidității și continuarea susținerii dezvoltării cadrului de supraveghere și de management al crizelor.