Update articol:
LUNA PIEȚEI DE CAPITAL – DOI ANI DE PIAȚĂ EMERGENTĂ - FORUMUL PIEȚEI DE CAPITAL BY FINANCIAL INTELLIGENCE

Bogdan Drăgoi: Marea problemă de care ar trebui să se preocupe întreaga clasă politică este structura PIB-ului

  • Drăgoi: “Deşi am marcat o performanţă economică notabilă, ne confruntăm cu deficit de cont curent şi fiscal; este cea mai rea situație în care te poți afla.”

România înregistrează creştere economică dar, în acelaşi timp, se confruntă cu două deficite, cel de cont curent şi cel fiscal, a declarat Bogdan Drăgoi, fost ministru de finanţe şi preşedinte SIF Banat Crişana, la Forumul Pieței de Capital, organizat de Financial Intelligence.

Acesta a explicat: “Aspectul pozitiv este că performăm din perspectivă economică, însă ne confruntăm cu aceste două deficite, ceea ce ne plasează, de fapt, în cea mai rea situație în care ne putem afla. Din păcate, acest trend se regăseşte de ceva vreme în evoluţia economiei româneşti și acest aspect poate fi corectat cu politici fiscale coerente şi targetate. De asemenea, atitudinea pro-ciclică a politicilor guvernamentale reprezintă alt factor cu impact major: în loc să asimilăm surplus bugetar în perioadele de creștere economică, noi mereu suntem surprinşi cu deficit mare în momentele de scădere, suntem lipsiţi de muniție în secvenţele de criză”.

 

Bogdan Drăgoi spune că marea problemă de care ar trebui să se preocupe întreaga clasă politică este structura PIB-ului: “Să nu uităm că, acum 30 ani, noi eram o economie care se baza exclusiv pe industrie și agricultură, iar ponderea serviciilor în PIB era practic inexistentă. Dacă ne uităm la structura actuală a veniturilor fiscale, constatăm că serviciile sunt principalul motor, ca şi consumul, iar componenta industrială și partea de agricultură sunt cumva pe un trend descrescător. Trebuie să ne decidem asupra strategiei pe care o adoptăm: dacă vrem să ne focusăm, din punct de vedere economic, către zona de servicii, trebuie să schimbăm politicile publice. Dacă vrem, însă, să stimulăm în continuare producţia industrială, atunci trebuie să acţionăm în acest sens – deşi trebuie să recunoaştem că, din păcate, multe facilităţi industriale au fost oprite, cu precădere în ultimii ani. Dar nu putem continua haotic, pretinzând că vrem să susţinem tot şi, de fapt, să nu realizăm nimic”.

În opinia lui Bogdan Drăgoi, datoria externă a României de 50% din PIB, nu este confortabilă. „Unii susţin că este cazul să fim relaxaţi, pe motiv că datoria noastră publica este de doar 50% din PIB, în condiţiile în care alte ţări au atins nivelul de 70-80% din produsul intern brut. Dar să nu uităm un lucru – ţările cu 70%-80% datorie au deja toate investițiile făcute în toate infrastructurile – rutieră, educaţională, sănătate etc. Noi ne situăm cu nivelul datoriei la 50% din PIB, însă nu avem încă toate aceste investiții făcute. Și, în aceste condiţii, aceast debit devine destul de problematic, el fiind accentuat și de partea de deficite, de abordarea şi finanțarea lor.”, a precizat Bogdan Drăgoi.

Referitor la situația economică din acest an, Bogdan Drăgoi consideră: “În primul rând, din punct de vedere al performanței, dacă ne uităm la rezultatele din trimestrul al doilea şi al treilea, rezultatele sunt deosebite, iar cifrele sunt încurajatoare.

Însă nu trebuie să analizăm superficial, trebuie să ne uităm puțin și pe  structura veniturilor. Observăm că cea mai mare creștere în dinamică o are sectorul serviciilor, urmează investițiile care au fost susținute mai ales în lunile iulie-august de către alocările guvernamentale, ceea ce a avut o contribuție pozitivă la formare PIB-ului.

Urmează consumul, cu câteva observaţii importante: cu toate că venitul real al populației este în scădere, nivelul general al consumului machează o creștere. Există câteva explicaţii conjuncturale pentru acest fapt: putem atribui această evoluţie perioadei pandemice şi post pandemie, care a determinat o explozie a ratei de consum; însă această secvenţă nu reprezintă o bază solidă, nu este un trend pe care să ne putem baza în trimestrul al patrulea al anului curent și mai ales în 2023.

Ajungem însă şi la cele două componente care ar trebui să suscite interes major la nivel guvernamental, cele două domenii structurale în economia românească: industria și agricultura. Pentru agricultură, 2021 a fost un an excepțional, cred că cel mai bun an din ultima decadă, din punct de vedere al performanței și producției, setând cumva baza destul de sus. În anul în curs, însă, din cauza secetei – eterna secetă -, situaţia s-a schimbat. Această dependentă majoră de vreme, de ploi, de factori de mediu – folosiţi mai ales ca scuză şi explicaţie pentru lipsa unor măsuri clare de susţinere a agriculturii romaneşti – trebuie cumva oprită sau adoptată o decizie strategică de a ne reprofila pe altceva.

Agricultura are o componentă negativă în formarea PIB-ului, la fel și zona de industrie. Este o discuție destul de amplă pentru că, din păcate, la cum au mers lucrurile, noi nu prea mai avem industrie.

Per ansamblu, prognoza pentru acest an, dacă nu mă înșel, estimează o creștere economică de aproximativ 4,4% – 4,5%. Însă, din punctul meu de vedere, trebuie să ne uităm la deficit – chiar dacă el este prognozat la 5,8% va depăși în mod sigur 6%, pentru că nu a luat nimeni în calcul impactul măsurilor din 1 aprilie, de compensare a prețurilor la energie – și înțeleg că acest impact a fost calculat undeva la 40 de miliarde de lei. Aceste facilităţi compensatorii vor afecta în mod negativ deficitul bugetar.

O a doua mare problemă pe care o putem identifica este deficitul de cont curent, care depășește 8,5%. Nivelul considerabil al importurilor, corelat cu consumul ridicat care se alimentează şi din zona de produse din import, accentuează deficitul de cont curent, care a atins o cotă de finanțare în proporție de 25% din investiții străine. Aici trebuie să lucrăm, la această atractivitate și atragere de investiții străine, pentru că altfel vom avea o problemă reală.

Și bineînțeles, inflația, am văzut chiar recent că, pentru august, a depășit 15,3%. Din păcate, din cauza prețului la energie și a creșterii în lanț pe care această explozie de cost energetic o determină, inflaţia va fi în continuare pe trend ascendent”.

 

BVB | Știri BVB

Digi Communications N.V. (DIGI) (26/09/2022)

Modificarea Calendarului Financiar al Societatii aferent anului 2022

CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI (CRC) (26/09/2022)

Program disponibilizare colectiva

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (26/09/2022)

Notificare rascumparare actiuni proprii 19 - 23 septembrie 2022

ALRO S.A. (ALR) (26/09/2022)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)