Update articol:
FORUMUL ENERGIEI 2026

Cătălin Stancu, Horváth: Prețul energiei va rămâne în jur de 100 euro/MWh pe termen lung; dependența de gaz este principalul factor, din cauza costului marginal pe care îl transferă în piață

Cătălin Stancu, Horváth: Prețul energiei va rămâne în jur de 100 euro/MWh pe termen lung; dependența de gaz este principalul factor, din cauza costului marginal pe care îl transferă în piață
 - poza 1

Prețul energiei în România și în regiune va rămâne, cel mai probabil, în jurul valorii de 100 euro/MWh pe termen lung, în condițiile actualei strategii energetice și ale structurii pieței, a declarat Cătălin Stancu, Associated Senior Expert Horváth, în cadrul Forumului Energiei, organizat de Financial Intelligence.

„Pe un model de forecast al prețului energiei, dacă aplicăm strategia energetică actuală, o să stăm, în general, în jurul valorii de 100 euro pe termen lung”, a afirmat acesta.

Analiza prezentată de Cătălin Stancu se bazează pe date actualizate la nivelul anului 2025 și nu include influențele viitoare, care ar putea fi semnificative.

„Analiza este făcută pe ultimele date disponibile, adică la 2025. Nu include influențele din 2026, care vor fi importante și nu neapărat în sens pozitiv. Astfel de analize oferă mai degrabă direcții strategice, nu decizii operaționale”, a explicat expertul.

România, printre țările cu cele mai mari prețuri din Europa

Potrivit acestuia, România se află constant în topul țărilor europene cu cele mai ridicate prețuri la energie.

„România este în grupul țărilor cu prețuri maxime, ne batem între locul 3 și 4 în Europa încă din 2022”, a spus Stancu.

El a evidențiat existența unui dezechilibru structural la nivel european: energia ieftină se produce în nord, iar cea scumpă se regăsește în sud și sud-est.

„Fluxurile de energie pleacă din nord, unde este ieftină, către sud, unde este scumpă. Zona Balcanilor și Italia sunt campioni la prețuri mari, iar acest model pare să se consolideze pe termen lung”, a explicat acesta.

Modelul Spania: investițiile în solar au redus drastic prețurile

Un exemplu relevant este Spania, care a reușit să își reducă semnificativ prețurile prin investiții masive în energie regenerabilă.

„Spania a crescut de nouă ori capacitatea fotovoltaică în ultimii opt ani, de la 5 la 45 GW. Această dezvoltare a înlocuit masiv producția pe combustibili fosili și a dus la scăderea prețurilor”, a spus Stancu.

În prezent, Spania utilizează centralele pe gaz aproape exclusiv pentru echilibrarea sistemului, reducând drastic numărul de ore în care producția pe gaz natural închide piața (ordinea de merit) și implicit rolul acestora în stabilirea prețului.

Gazul rămâne factorul determinant al prețului energiei

În România, însă, situația este diferită, iar dependența de gaz influențează decisiv nivelul prețurilor.

„Costul marginal al gazului este cel care fixează prețul în sistem. De fiecare dată când piața se închide pe gaz, prețul nu poate coborî sub aproximativ 100 euro/MWh”, a explicat expertul.

Acesta a subliniat că prețul energiei este extrem de sensibil la evoluția prețului gazului.

„Există o corelație aproape directă: o creștere de un euro în prețul gazului se traduce în aproximativ doi euro în prețul energiei”, a spus Stancu.

Totodată, el a demontat ideea că gazul din Marea Neagră ar putea avea un impact semnificativ în reducerea prețurilor.

„Gazul din Marea Neagră va fi aliniat la prețul internațional, la referința TTF. Nu există un preț special. Întrebarea reală este cum folosim această resursă pentru a genera valoare economică”, a punctat acesta.

Strategia energetică ar putea accentua presiunea pe prețuri

Stancu a atras atenția că actualele planuri de dezvoltare ar putea menține sau chiar accentua presiunea asupra prețurilor.

„Strategia energetică prevede creșterea capacităților pe gaz cu aproximativ 100% în următorii ani. În paralel, vor intra în sistem nuclear și regenerabile, care vor pune presiune pe centralele pe gaz din două direcții diferite”, a explicat el.

În același timp, dezvoltarea energiei regenerabile ar putea contribui la reducerea diferențelor de preț, dacă este accelerată.

„In Spania există o corelație clară între viteza de dezvoltare a fotovoltaicului și scăderea prețului. România începe să recupereze decalajul, iar acest lucru ar putea reduce diferențele în anii următori”, a spus expertul.

Piața regională limitează impactul politicilor naționale

Un alt factor important este integrarea pieței energetice europene, care limitează efectul măsurilor naționale.

„Suntem într-o piață cuplată. Chiar dacă am avea energie mai ieftină, aceasta ar “curge”către piețele mai scumpe din regiune. Politicile trebuie gândite la nivel regional, nu doar național”, a subliniat Stancu.

În concluzie, expertul consideră că evoluția prețurilor depinde în principal de reducerea rolului gazului în stabilirea prețului și de accelerarea investițiilor în surse cu cost marginal redus. Coordonarea politicilor energetice regionale ar ajuta semnificativ în reducerea presiunii pe prețul energiei.