Economia Chinei a înregistrat în trimestrul al doilea al anului cea mai slabă creștere de la sfârșitul lui 2022, ceea ce întărește apelurile pentru noi măsuri de stimulare fiscală și monetară, în condițiile în care declinul investițiilor se accentuează, iar consumul intern rămâne modest, potrivit CNBC.
Potrivit datelor publicate miercuri de Biroul Național de Statistică, produsul intern brut (PIB) al Chinei a crescut cu 4,3% în perioada aprilie-iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, sub estimarea de 4,5% a economiștilor chestionați de Reuters și în scădere față de ritmul de 5% din primul trimestru.
Creșterea economică din trimestrul al doilea se situează și sub ținta anuală a autorităților de la Beijing, de 4,5%-5%, cea mai modestă din ultimele decenii, pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite și Uniunea Europeană și al cererii interne slabe.
În opinia lui Tianchen Xu, economist senior la Economist Intelligence Unit, rezultatele dezamăgitoare sporesc probabilitatea ca autoritățile chineze să adopte noi măsuri de stimulare în trimestrul al treilea, inclusiv o reducere a dobânzii de politică monetară pentru a susține investițiile.
Investițiile continuă să se deterioreze
Investițiile urbane în active fixe, care includ dezvoltările imobiliare și proiectele de infrastructură, au scăzut cu 5,7% în primele șase luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025, peste estimarea analiștilor, care anticipau un declin de 4,9%.
Potrivit lui Xu, scăderea accentuată este determinată de faptul că administrațiile locale direcționează tot mai multe resurse către restructurarea datoriilor și de lipsa unor proiecte eligibile pentru investiții.
„Creșterea investițiilor în infrastructură va reprezenta o prioritate pentru stabilizarea economiei”, apreciază economistul.
La rândul său, Sarah Tan, economist la Moody’s Analytics, consideră că și campania autorităților de reducere a supracapacităților industriale și a războaielor de preț va continua să afecteze investițiile private în perioada următoare.
Datele oficiale arată că investițiile în: sectorul imobiliar au scăzut cu 18%; infrastructură, cu 2,4%; industrie prelucrătoare, cu 1,2%.
Consumul și industria dau semne de revenire
Există însă și câteva evoluții pozitive.
În luna iunie, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1%, după o scădere de 0,6% în mai și peste așteptările analiștilor, care estimau un recul de 0,1%.
Totodată, producția industrială a avansat cu 5,3% față de aceeași lună a anului trecut, depășind prognoza de 4,7% și accelerând față de ritmul de 4,5% din mai.
Dezechilibre persistente în economie
Economia chineză continuă să fie afectată de dezechilibrul dintre ofertă și cerere.
În timp ce producția industrială și exporturile beneficiază de investițiile globale în inteligența artificială, consumul populației și investițiile private sunt afectate de criza prelungită din sectorul imobiliar și de volatilitatea prețurilor la energie.
Biroul Național de Statistică a descris dezechilibrul dintre excesul de ofertă și cererea slabă drept „acut” și a cerut autorităților să intensifice măsurile de ajustare a politicilor economice.
Investițiile urbane au scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimele decenii, iar declinul s-a accentuat în 2026, pe fondul crizei imobiliare și al restricțiilor mai severe privind îndatorarea administrațiilor locale.
Profesorul Li Daokui, de la Universitatea Tsinghua și fost consilier al băncii centrale a Chinei, a calificat retragerea investițiilor drept „fără precedent” și a cerut guvernului să majoreze semnificativ împrumuturile publice, propunând o emisiune de datorie de peste 24.000 de miliarde de yuani, mai mult decât dublul celor 12.000 de miliarde de yuani prevăzute în planul actual.
| Știri BVB