“În prezent, europenii finanţează, încă o dată, tehnologia disruptivă a timpului nostru: inteligenţa artificială. Şi, încă o dată, majoritatea banilor merg către Statele Unite”, a declarat Lagarde într-un discurs ţinut la Viena. Ea a menţionat că gospodăriile din zona euro deţin acţiuni în valoare de aproximativ 440 de miliarde de euro la giganţii tehnologici americani precum Microsoft, Alphabet (Google), Amazon, Meta şi Nvidia.
Potrivit preşedintei BCE, investiţiile masive în inteligenţă artificială ale giganţilor tehnologici americani, finanţate parţial prin datorii, contribuie la creşterea randamentelor obligaţiunilor pe termen lung în Statele Unite. Însă dobânzile europene urmează în mare măsură tendinţa dobânzilor americane. La final, “Europa va suporta o parte din costul acestui boom prin propriile costuri de împrumut”, a subliniat Lagarde.
În acest context, “întrebarea care se pune este dacă Europa va beneficia şi ea de creşterea care însoţeşte AI”, a subliniat Lagarde. Miza este cu atât mai mare cu cât inteligenţa artificială reprezintă una dintre principalele speranţe pentru revitalizarea productivităţii europene, într-un moment în care îmbătrânirea demografică reduce forţa de muncă disponibilă şi când Europa se confruntă cu nevoi semnificative de investiţii, a adăugat Lagarde.
În opinia preşedintei BCE, Europa are nevoie de modele de inteligenţă artificială “suficient de puternice” care să ruleze pe infrastructura europeană. Prin urmare, continentul european nu poate “pur şi simplu să cumpere” această tehnologie din altă parte, a subliniat Lagarde.
Acest punct de vedere este confirmat de faptul că, anul trecut, Statele Unite au produs 59 de modele importante de Inteligenţă Artificială, comparativ cu 35 pentru China şi doar câte unul pentru Franţa şi Marea Britanie, conform raportului Stanford AI Index.