Claudia Griech, E.ON Energie România: Integrarea unui volum tot mai mare de energie regenerabilă presupune o infrastructură mai modernă și mai flexibilă, iar investițiile au nevoie de reguli clare și stabile

• “Faptul că România are deja peste 330.000 de prosumatori arată că interesul pentru producția proprie de energie rămâne unul ridicat și că tot mai mulți clienți își doresc independență și predictibilitate”

• “Factura contează în continuare, e motivul practic care declanșează decizia, dar independența a devenit motivul emoțional care o susține pe termen lung”

• “În energie, predictibilitatea înseamnă încredere. Iar acolo unde există încredere, investițiile vin, proiectele se dezvoltă, iar beneficiile ajung atât la clienți, cât și la economie”

• “Stocarea va deveni următoarea etapă a dezvoltării pieței. Dacă panourile fotovoltaice au schimbat modul în care producem energia, bateriile vor schimba modul în care o folosim”

• Interviu cu Claudia Griech, Director General al E.ON Energie România

E.ON a investit semnificativ în soluții de energie verde pentru clienți. Ce rol joacă prosumatorii în strategia de dezvoltare a companiei în România?

Claudia Griech: Prosumatorii schimbă fundamental modul în care ne raportăm cu toții la energie. Am realizat că oamenii nu mai vor doar un furnizor, ci un partener care să îi ajute să producă, să stocheze, poate chiar să vândă surplusul. E o schimbare pe care o vedem peste tot în Europa, iar noi am preferat s-o anticipăm, nu s-o urmărim din spate. Azi, când văd câte acoperișuri au panouri montate cu ajutorul nostru, simt că am contribuit la ceva ce chiar contează, nu doar pentru factura clientului, ci pentru cum arată energia în România de acum înainte.

Am instalat deja peste 10.000 de sisteme fotovoltaice pentru clienți rezidențiali și peste 400 de centrale fotovoltaice pentru companii din întreaga țară. Și continuăm să o facem zi de zi.

Iar rolul nostru merge dincolo de instalarea echipamentelor. Îi ajutăm pe clienți să aleagă soluțiile potrivite și îi însoțim pe tot parcursul investiției, de la proiectare până la operare.

Prosumatorii au devenit deja foarte importanți pentru modul în care gândim relația cu clientul. Practic, fiecare prosumator nou ne obligă să inovăm, să venim cu soluții tehnice adaptate unei piețe tot mai dinamice. Și cred că asta e sănătos și pentru noi, și pentru piața energetică, care devine astfel mai flexibilă, mai rezilientă, în care clientul nu mai e doar consumator, ci parte activă din sistem. Pe termen lung, aici vedem noi creșterea businessului, nu doar în volume vândute, ci în relații construite pe încredere și utilitate reală.

Cum vedeți evoluția pieței energiei regenerabile în România în următorii cinci ani? Suntem în ritmul necesar pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare?

Claudia Griech:  Cred că suntem pe drumul cel bun, dar nu în ritmul de care avem nevoie. Avem resurse, există interes din partea investitorilor și nevoia de noi capacități de producție este evidentă.

Am văzut în ultimii ani o explozie a proiectelor de regenerabile — solar, eolian, tot mai mulți prosumatori — și e un semnal bun că piața a înțeles direcția. Provocarea reală nu e lipsa de capital sau de apetit investițional, ci infrastructura și birocrația: rețele care trebuie modernizate mai repede și autorizări care încă durează prea mult pentru un sector care se mișcă rapid în restul Europei. Integrarea unui volum tot mai mare de energie regenerabilă presupune o infrastructură mai modernă și mai flexibilă, iar investițiile în acest domeniu au nevoie de reguli clare și stabile.

Dacă reușim să simplificăm acești pași în următorii cinci ani, cred că România poate nu doar să-și atingă țintele de decarbonizare, ci să devină una dintre cele mai importante piețe din regiune.

Care este cea mai mare provocare pe care o întâmpină astăzi E.ON în dezvoltarea serviciilor dedicate prosumatorilor?

Claudia Griech: Una dintre cele mai mari provocări este legată de ceea ce am spus mai devreme și anume capacitatea rețelelor de a integra un număr tot mai mare de producători de energie regenerabilă.

Creșterea spectaculoasă a numărului de prosumatori este un lucru foarte bun, dar trebuie să ne asigurăm că infrastructura este capabilă să preia toată această energie în siguranță și că investițiile țin pasul cu evoluția pieței.

O altă provocare este viteza. Un client vine entuziasmat, vrea panouri pe acoperiș și un sistem de stocare, iar apoi se lovește de unele probleme de avizare și conectare la rețea care pot dura luni bune (mai ales în zonele cu rețele aglomerate sau cu necesar de întărire a rețelei), timp în care entuziasmul se mai stinge. Noi, ca furnizor, putem simplifica partea de ofertă și finanțare, dar nu controlăm situațiile diverse din spatele conectării la rețea, iar asta creează o discrepanță între ce poate oferi piața și ce poate absorbi sistemul. Și cred că aici e nevoie de o colaborare mai strânsă cu toți cei implicați pentru că altfel riscăm să pierdem oameni entuziasmați chiar în etapa de decizie. Rezolvăm asta, cred eu, nu doar prin mai multă tehnologie, ci mai ales prin mai multă coordonare instituțională.

Numărul prosumatorilor a crescut spectaculos în ultimii ani. Considerați că această creștere va continua în același ritm sau piața începe să se maturizeze?

Claudia Griech: Cu siguranță, intrăm într-o fază de maturizare, în care ritmul devine mai echilibrat. Faptul că România are deja peste 330.000 de prosumatori arată că interesul pentru producția proprie de energie rămâne unul ridicat și că tot mai mulți clienți își doresc independență și predictibilitate.

Dacă ne uităm puțin în urmă, primii ani au fost despre “early adopters”, oameni curajoși care au investit fără să aibă foarte multe repere în jur. Acum vedem altceva: clienți mai informați, care compară oferte, calculează atent dacă merită să facă o astfel de investiție și vor soluții personalizate, nu doar panouri montate rapid. Asta înseamnă că ritmul de creștere poate să nu mai fie la fel de spectaculos, dar calitatea proiectelor și complexitatea lor cresc, și aici vorbim tot mai mult de stocare și gestionare inteligentă a consumului, nu doar de producție.

Pentru noi, maturizarea pieței e o veste  bună, pentru că înseamnă clienți pe termen lung, nu doar niște contracte izolate. Cred că viitorul prosumatorilor din România nu se măsoară în câți se conectează, ci mai degrabă în cum este utilizată și administrată energia verde și mai ales în cât de bine integrăm energia lor în sistem.

Observați o schimbare în comportamentul clienților? Pun mai mult accent pe independența energetică decât pe reducerea facturii?

Claudia Griech:  Da, chiar am observat schimbarea asta și m-a surprins puțin. Acum câțiva ani, aproape toată lumea venea cu aceeași întrebare: “în cât timp îmi recuperez investiția?”. Azi, tot mai mulți clienți vorbesc despre siguranță, despre a nu mai depinde de volatilitatea pieței sau de întreruperi, mai ales după anii de instabilitate pe care i-am trăit cu toții.

Factura contează în continuare, e motivul practic care declanșează decizia, dar independența a devenit motivul emoțional care o susține pe termen lung. Cred că asta spune ceva important despre maturizarea consumatorilor de energie: nu mai cumpără doar o soluție la un preț, cumpără control asupra propriei case sau afaceri. Panourile fotovoltaice reprezintă doar primul pas. Observăm un interes tot mai mare pentru baterii, soluții de eficiență energetică, încărcarea vehiculelor electrice și platforme digitale care îi ajută să își optimizeze consumul.

Rolul nostru este să conectăm toate aceste tehnologii într-o experiență simplă pentru client. Valoarea nu vine doar din echipamente, ci din modul în care acestea funcționează împreună pentru a răspunde nevoilor fiecărei gospodării sau fiecărei companii.

În ce măsură considerați că bateriile de stocare vor deveni următorul pas firesc pentru prosumatorii din România?

Claudia Griech: Sunt convinsă că stocarea va deveni următoarea etapă a dezvoltării pieței. Dacă panourile fotovoltaice au schimbat modul în care producem energia, bateriile vor schimba modul în care o folosim.

O baterie permite utilizarea energiei produse exact atunci când este nevoie de ea, ceea ce înseamnă o eficiență mai mare și o valorificare mai bună a investiției.

Beneficiile nu sunt însă doar la nivelul clientului. Stocarea contribuie și la echilibrarea sistemului energetic, într-un context în care ponderea energiei regenerabile crește constant.

În viitor, nu vom mai vorbi despre panouri fotovoltaice ca despre o soluție independentă, ci despre ecosisteme energetice integrate, care reunesc producția, stocarea și managementul inteligent al consumului.

Această schimbare este deja vizibilă. Ponderea clienților noștri care aleg un sistem fotovoltaic împreună cu o baterie a crescut constant și a depășit anul acesta 90%.

Ce investiții face E.ON pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru soluții fotovoltaice, stocare și management inteligent al energiei?

Claudia Griech: În următorii cinci ani ne-am propus să investim aproximativ 120 de milioane de euro în dezvoltarea soluțiilor energetice din România.

Piața se schimbă rapid, iar clienții nu mai caută doar un furnizor de energie. Își doresc soluții integrate, care să îi ajute să reducă consumul, să își controleze mai bine costurile și să își atingă obiectivele de sustenabilitate.

O componentă importantă a acestui plan o reprezintă investițiile de aproximativ 80 de milioane de euro în soluții de tip PPA (Power Purchase Agreement), care oferă companiilor predictibilitate asupra costurilor cu energia și sprijină tranziția către un model de business mai sustenabil.

În paralel, investim în dezvoltarea soluțiilor de energie regenerabilă, stocare și management inteligent al consumului, atât pentru companii, cât și pentru clienții rezidențiali. Direcția este clară: de la furnizarea de energie către furnizarea de soluții energetice complete.

Cum va schimba digitalizarea relația dintre furnizor și clientul care produce și consumă energie?

Claudia Griech: Digitalizarea va redefini relația dintre furnizor și client. Dacă până acum aceasta era construită în jurul consumului și al facturii, în viitor va avea în centru informația, recomandările personalizate și deciziile luate în timp real.

Până în 2030 vom investi aproximativ 40 de milioane de euro în soluții digitale, inclusiv bazate pe inteligență artificială, cu aproape 70% mai mult decât în ultimii cinci ani.

Scopul este simplu: să transformăm datele în valoare pentru client. Cu cât acesta înțelege mai bine cum produce și cum consumă energia, cu atât poate lua decizii mai bune.

În viitor, diferența dintre furnizori nu va mai fi făcută doar de energia livrată, ci de calitatea serviciilor digitale și de capacitatea de a transforma tehnologia într-o experiență simplă și utilă pentru client.

Ce tehnologii considerați că vor transforma cel mai mult sectorul energetic în următorul deceniu?

Claudia Griech: Dacă ar fi să aleg o singură tehnologie, aș spune fără ezitare că inteligența artificială. Nu pentru că va înlocui celelalte tehnologii, ci pentru că le va conecta și le va face să funcționeze mai eficient împreună.

Vedem deja acest lucru în producția de energie regenerabilă, unde AI îmbunătățește prognozele, optimizează funcționarea instalațiilor și permite intervenții preventive, înainte ca problemele să apară.

Impactul va fi la fel de vizibil și pentru clienți. Vorbim despre optimizarea consumului, încărcarea inteligentă a vehiculelor electrice, administrarea pompelor de căldură și recomandări personalizate pentru utilizarea energiei.

În același timp, dezvoltarea inteligenței artificiale va aduce o provocare majoră: creșterea consumului de energie al centrelor de date. Tocmai de aceea, investițiile în infrastructură și în producția de energie trebuie să avanseze în același ritm cu dezvoltarea tehnologiei.

Ce schimbare legislativă ar avea cel mai mare impact asupra dezvoltării pieței prosumatorilor?

Claudia Griech: Următoarea etapă de dezvoltare a pieței nu depinde doar de numărul de sisteme fotovoltaice instalate, ci și de modul în care prosumatorii pot participa activ la funcționarea sistemului energetic.

Pentru asta este nevoie de un cadru legislativ care să încurajeze stocarea energiei, flexibilitatea și valorificarea serviciilor pe care prosumatorii le pot oferi rețelei.

La fel de importantă este predictibilitatea. Atunci când o familie sau o companie investește într-un sistem fotovoltaic și într-o baterie, are nevoie de reguli clare și stabile pe toată durata investiției.

Obiectivul nu mai este doar să avem mai mulți prosumatori. Miza este să transformăm prosumatorii în participanți activi ai sistemului energetic, capabili să contribuie la stabilitatea și eficiența acestuia.

Este cadrul actual suficient de predictibil pentru ca populația și companiile să investească pe termen lung în energie regenerabilă?

Claudia Griech: Din păcate, predictibilitatea e încă punctul slab al României, și cred că orice antreprenor sau companie din energie ar spune același lucru. Fie că vorbim despre producție, rețele, stocare sau digitalizare, toate aceste proiecte se dezvoltă pe termen lung și au nevoie de un cadru stabil.

Companiile mari pot absorbi o parte din incertitudine, pentru că au orizonturi de investiție mai lungi, dar pentru populație și IMM-uri, orice semnal de instabilitate legislativă cântărește mult mai greu în decizie.

Cred că avem nevoie de reguli stabile pe cel puțin zece ani, nu de ajustări repetate, pentru ca oamenii să investească fără teama că regulile se schimbă la jumătatea drumului. Până atunci, rolul nostru, ca furnizor, e să absorbim o parte din incertitudinea asta prin oferte clare și contracte care protejează clientul, indiferent ce se întâmplă la nivel de reglementare.

În energie, predictibilitatea înseamnă încredere. Iar acolo unde există încredere, investițiile vin, proiectele se dezvoltă, iar beneficiile ajung atât la clienți, cât și la economie.

În contextul volatilității prețurilor la energie și al presiunii asupra rețelelor, cum poate România transforma creșterea numărului de prosumatori într-un avantaj pentru întregul sistem energetic?

Claudia Griech: Prosumatorii trebuie priviți ca parte a soluției, nu doar ca o provocare pentru sistemul energetic.

Fiecare nou client care produce energie contribuie la diversificarea surselor și la creșterea rezilienței sistemului. Pentru ca acest potențial să fie valorificat pe deplin, investițiile în rețele, stocare și digitalizare trebuie să avanseze în același ritm cu dezvoltarea pieței.

În perioada următoare, prosumatorii nu vor mai fi doar mici producători de energie. Cu ajutorul bateriilor și al soluțiilor digitale, ei pot deveni participanți activi la echilibrarea sistemului energetic.

Marea oportunitate pentru România este să transforme această creștere accelerată într-un avantaj strategic pentru întregul sistem energetic.

Se vorbește tot mai mult despre comunități energetice și flexibilitate în consum. Cât de aproape este România de acest model și ce rol își propune să joace E.ON?

Claudia Griech: România se află încă la început de drum, însă direcția este una foarte clară. Stabilirea recentă a cadrului de reglementare pentru comunitățile energetice reprezintă un pas important și creează premisele pentru dezvoltarea acestui model.

Modelul de business din spate încă se cristalizează, pentru că flexibilitatea în consum presupune o coordonare pe care piața românească n-a mai exersat-o până acum. Noi ne uităm la comunitățile energetice nu ca la un produs în plus în portofoliu, ci ca la o schimbare de rol: din furnizor care vinde energie, în facilitator care ajută un grup de clienți să-și optimizeze producția și consumul împreună. Cred că aici stă următorul salt real pentru piață, pentru că un vecin cu panouri și altul cu pompă de căldură pot deveni, practic, un mic sistem energetic care se susține reciproc.

Rolul nostru e să construim puntea care să facă asta posibil, nu doar teoretic, ci funcțional, în anii următori.

Dacă ne uităm spre anul 2030, cum credeți că va arăta relația dintre consumator și furnizorul de energie? Vom mai vorbi despre consumatori sau despre participanți activi la piața de energie?

Claudia Griech: Până în 2030, diferența dintre furnizorii de energie nu va mai fi făcută doar de energia pe care o livrează, ci de capacitatea lor de a crea valoare pentru clienți.

Practic, ne îndreptăm spre o piață în care fiecare casă sau firmă devine un mic nod activ în sistem, iar rolul nostru, ca furnizor, se mută de la “cel care vinde kilowați” la “cel care orchestrează energia” pentru client.

Vom vorbi, așadar, tot mai puțin despre consumatori pasivi și tot mai mult despre participanți activi, care produc, consumă, stochează și gestionează energia în funcție de propriile nevoi.

Conceptul de Energy as a Service va deveni tot mai prezent și în România. Furnizorul viitorului va fi un partener care combină energia cu tehnologia, serviciile digitale și soluțiile de eficiență energetică, astfel încât fiecare client să își poată administra mai bine consumul.

Aceasta este direcția în care evoluează întreaga industrie, iar obiectivul nostru este să facem această tranziție cât mai simplă, accesibilă și utilă pentru fiecare client.

E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate şi soluţii energetice, având un portofoliu variat format din circa 3,5 milioane de clienţi, atât rezidenţiali, cât şi companii şi municipalităţi. Grupul E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 21 de ani. De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit 2,7 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze naturale şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de 4,2 miliarde de euro.