Update articol:
FORUMUL PIEȚEI DE CAPITAL EDITIA A II-A

Claudiu Năsui: „Cel mai încălcat articol de lege din România este articolul 4 din Codul Fiscal care se referă la predictibilitate”

„Dacă vrem să meargă bine pieței de capital, trebuie să îi meargă bine economiei”

Dacă vrem să meargă bine pieței de capital, trebuie să îi meargă bine economiei, iar cuvinte de tipul predictibilitate sunt esențiale pentru a merge bine economiei, a spus deputatul USR Claudiu Năsui, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, la cea de a II-a ediţie a Forumului Pieţei de Capital, organizat de Financialintelligence.ro. 

Politicianul a explicat: „Avem niște realități în economie pe care nu le putem ignora. Realitatea ne arată că avem deficite mari – și de cont curent și bugetare -, deficite care trebuie plătite și sunt plătite printr-un singur mod, prin datorie.

De asemenea, avem cele mai mari dobânzi pe titlurile de 10 ani, suntem pe la 4,3%, Ungaria, tot la 10 ani, este la 2,3%, Polonia – 2%, în condițiile în care acum trei ani eram la același nivel cu ei. Asta înseamnă că ne îndatoram mai scump și mai mult, lucruri care afectează piața de capital și toată economia în ansamblu.  

În principiu, companiile listate sunt cele mai mari sau sunt cele care dau o imagine economiei generale. Dacă vrem să meargă bine pieței de capital, trebuie să îi meargă bine economiei. În acest sens trebuie să facem lucruri sau măcar să nu facem chestii care să dăuneze. Auzim adesea că politicul trebuie să comunice bine cu mediul de afaceri. Dar să ne amintim de OUG 114/2018. La scurt timp după ce a fost anunțată OUG 114, a urmat o gală BVB în care reprezentanții statului spuneau: Haideți să dialogăm! Păi cum să dialogăm că OUG 114 tocmai a fost dată, efectele pe bursă deja se vedeau!

Aşadar, cuvinte de tipul predicitibilitate sunt esențiale pentru a merge bine economiei.

Cel mai încălcat articol de lege din România este articolul 4 din Codul Fiscal care vorbește de predictibilitate. Potrivit acestui articol, Codul Fiscal nu se poate schimba la mai puțin de șase luni dupa intrarea în vigoare a unui act normativ. Și atât mi se pare puțin, dar măcar oferă o anumită predictibilitate. Multe dintre schimbările fiscale care au avut loc în ultimii ani s-au făcut prin derogare de la articolul 4 din Codul Fiscal. Inclusiv OUG 114/2018.

Din punct de vedere politic, USR își dorește o dezvoltare a pieței de capital cât mai mare, dar pentru asta avem nevoie de dezvoltarea economiei. Și ca să avem această dezvoltare a economiei trebuie să se schimbe niște lucruri în mod structural. De exemplu, să nu mai facem derogări de la articolul 4. Ar trebui să facem pact politic pentru asta. Asta nu înseamnă, însă, că nu poți să stabilești orice cadrul fiscal vrei. Poți să crești taxele până la cer, dar oferă mediului de afaceri șase luni pentru asimilare.

Noi am contestat Fondul Suveran, nu doar pentru că trebuia făcut printr-un HG, ci și pentru că legea are un caracter general. Nu poți să faci o lege doar pentru ceva anume. Trebuie să facem o lege pentru toate fondurile. E adevărat că OUG de acum e pentru mai multe fonduri, dar legea inițială din Parlament nu era. Acesta este și motivul pentru care CCR ne-a acceptat obiecțiile.

Noi suntem sceptici că un stat care are deficit structural poate să investească într-un fond și are nevoie de un fond suveran. Țările unde se justifică fondurile suverane sunt cele care au excedent. Adică o dată ce am mulți bani – de exemplu Norvegia are resurse naturale: petrol gaz –  ce facem cu ei? Îi ținem la trezorerie, îi ținem în banca? Nu, îi investim. Și norvegienii au un fond mare care este împărțit în două, cu investiții în Norvegia și în afara ei. Noi, în România, nu avem asta.

Avem pilonul doi de pensii care s-a dovedit a fi un succes,  de 10 ani de zile are randamente foarte bune, inclusiv în comparaţie cu alte fonduri din regiune, este foarte bine reglementat de ASF. Banii din pilonul 2 nu sunt ai administratorilor, ci ai populației. Noi credem că acest sistem trebuie extins.

Noi am propus un alt gen de fond, prin care impozitele şi redevenţele încasate de stat din exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, şi nu numai, inclusiv din depozite de gaze onshore sau veniturile din listări potenţiale,  să fie distribuite în conturile de pensie ale românilor, din Pilonul II de pensii.  În felul acesta vom garanta o gestiune corectă economic şi cu o viziune pe termen lung”.

Astfel, USR propune ca societățile ce administrează Pilonul II să fie obligate să investească cel puţin 50% din suma provenită din gaze naturale în produse financiare (acţiuni şi obligaţiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie, cum ar fi centrale în cogenerare, infrastructură energetică, extinderea reţelelor de conducte de gaze naturale, reţele de transport inteligente pentru energia electrică (staţii de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, electro-mobilitate), energie regenerabilă şi petrochimie (industria îngrăşămintelor, a maselor plastice, a PVC-ului etc.).