• Comisa pentru examinarea investițiilor străine directe va fi formată din reprezentanți ai Executivului, ai Administrației Prezidențiale și ai autorităților care au atribuții în domeniile investițiilor străine directe supuse examinării, după caz, în calitate de invitați.

• Secretariatul CEISD va fi asigurat de către o structură specializată din cadrul Consiliului Concurenței.

Autorităţile vor să înfiinţeze Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) care va emite avize pentru autorizarea investițiilor străine directe dacă se consideră că acestea nu afectează securitatea sau ordinea publică a României și nu sunt de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniunea Europeană, potrivit unei Note Fundamentare a unei Ordonanţe de Urgenţă privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 452/2019 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

De asemenea, CEISD va emite avize pentru autorizarea condiționată atunci când se consideră că prin angajamente asumate de către investitorul străin, investiția străină poate fi realizată, şi va respinge investiţia în situația în care se consideră că investiția străină direct afectează securitatea sau ordinea publică a României.

Noua autoritate va analiza, în special, dacă investitorul străin este controlat direct sau indirect de guvernul unei țări terțe, inclusiv de organisme de stat sau de forțele armate ale acesteia, inclusiv prin structura de proprietate sau prin finanțări semnificative; dacă investitorul străin a fost deja implicat în activități care afectează securitatea sau ordinea publică într-un stat membru; dacă există un risc serios ca investitorul străin să desfășoare activități ilegale sau infracționale.

Obiectul proiectului de ordonanță de urgență îl reprezintă pregătirea aplicării Regulamentului nr. 452/2019 și modificarea actualul mecanism național de examinare al investițiilor străine directe astfel încât România să respecte obligațiile ce decurg din statutul de membru al Uniunii Europene.

Proiectul are drept scop stabilirea la nivel național a cadrului normativ privind examinarea investițiilor străine directe, stabilirea punctului național de contact pentru cooperarea cu statele membre și Comisia Europeană, pragurile și domeniile de activitate ale investițiilor pentru ca acestea să fie supuse autorizării, informațiile
care trebuie să fie incluse obligatoriu în cererea de autorizare, tipurile de decizii care vor fi emise, precum şi factorii care se iau în considerare în emiterea unei decizii privind autorizarea sau respingerea unei investiții străine directe, posibilitatea autorizării cu angajamente asumate de către investitorul străin, prevederi privind
confidențialitatea informațiilor primite, posibilitatea exercitării dreptului la apărare, sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale.

Proiectul stabilește conceptele şi definiţiile noţiunilor „investiție străină directă”, „investitor străin”, „investiție nouă” şi „cerere de autorizare”.

Măsurile propuse prin prezentul act normativ urmăresc stabilirea unui mecanism de examinare al investițiilor străine directe prin crearea unei Comisii pentru examinarea investițiilor străine directe (denumită, în continuare, CEISD) formată din reprezentanți ai Executivului, ai Administrației Prezidențiale și ai autorităților care au atribuții în domeniile investițiilor străine directe supuse examinării, după caz, în calitate de invitați. Secretariatul CEISD va fi asigurat de către o structură specializată din cadrul Consiliului Concurenței. De asemenea, această structură va fi și punctul național de contact pentru cooperarea cu statele membre și Comisia Europeană potrivit Regulamentului.

Actul normativ prevede faptul că vor fi supuse autorizării investițiile străine directe care au ca obiect domeniile prevăzute la art. 9 alin. (1) pct. 1 și 2 sau ale căror domenii de activitate se circumscriu celor stabilite la art. 2 din Hotărârea CSAT nr.
73/2012 referitoare la aplicarea art. 47 alin. (9) din Legea concurenței nr. 21/1996 cu modificările şi completările ulterioare și a căror valoare depășește pragul de 2.000.000 de euro.

De asemenea, se prevede posibilitatea de a supune examinării și autorizării CEISD și investițiile străine directe care nu depășesc pragul de 2.000.000 euro, dacă, prin natura acestora, pot avea un impact semnificativ asupra securității sau ordinii publice sau prezintă riscuri semnificative la adresa acestora.

Sub aspectul tipurilor de decizii care se emit potrivit acestui proiect, CEISD va emite avize pentru autorizarea investițiilor străine directe dacă se consideră că acestea nu afectează securitatea sau ordinea publică a României și nu sunt de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniunea Europeană, autorizarea condiționată atunci când se consideră că prin angajamente asumate de către investitorul străin, investiția străină poate fi realizată, respingerea în situația în care se consideră că investiția străină direct afectează securitatea sau ordinea publică a României, potrivit Notei de Fundamentare.

În cadrul mecanismului de examinare proiectul prevede solicitarea unor avize din partea Serviciului Român de Informații și Serviciului Extern de Informații potrivit atribuțiilor specifice. De asemenea, este prevăzută posibilitatea solicitării de către CEISD a unor avize din partea unor instituții specializate cu atribuții în domeniile examinate, respectiv: Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), în situația în care investițiile străine vizează sau implică tehnologii IT&C ce pot afecta sau aduce atingere securității sau ordinii publice a României. De asemenea, CEISD poate solicita și punctul de vedere al altor autorități publice sau instituții publice cu atribuții în domeniul investiției străine directe examinate.

Proiectul prevede factorii care vor fi luați în considerare cu ocazia analizării de către CEISD a impactului investiției asupra anumitor sectoare din perspectiva securității naționale, și anume, impactul asupra infrastructurii critice, fie ea fizică sau virtuală,
inclusiv infrastructura din domeniul energiei, al transporturilor, al apei, al sănătății, al comunicațiilor, al mass-mediei, al prelucrării sau stocării datelor, infrastructura aerospațială, infrastructura din domeniul apărării sau infrastructura electorală ori financiară, asupra instalațiilor sensibile, precum și asupra terenurilor și proprietăților imobiliare, esențiale pentru utilizarea unei astfel de infrastructuri;
impactul asupra tehnologiilor critice și produselor cu dublă utilizare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului (15), inclusiv tehnologiile inteligenței artificiale, ale roboticii, ale semiconductorilor și ale securității cibernetice, tehnologiilor aerospațiale, tehnologiilor din domeniul apărării și din cel al stocării energiei, tehnologiilor cuantice și nucleare, precum și
nanotehnologiilor și biotehnologiilor; impactul asupra aprovizionării în ceea ce privește factorii de producție critici, inclusiv energia sau materiile prime, precum și asupra securității materiale; impactul din perspectiva accesului la informații
sensibile, inclusiv la date cu caracter personal, sau asupra capacității de a controla aceste informații; sau libertății și pluralismului mass-mediei.

De asemenea, actul normativ prevede analizarea, în special, dacă investitorul străin este controlat direct sau indirect de guvernul unei țări terțe, inclusiv de organisme de stat sau de forțele armate ale acesteia, inclusiv prin structura de proprietate sau prin finanțări semnificative; dacă investitorul străin a fost deja implicat în activități care afectează securitatea sau ordinea publică într-un stat membru; dacă există un risc serios ca investitorul străin să desfășoare activități ilegale sau infracționale.

Cu privire la asigurarea accesului persoanelor îndreptățite la instanță, proiectul propune ca deciziile adoptate de către CEISD pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit contenciosului administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti împotriva acestora sentințelor putând fi declarat recurs la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.

Cu privire la acest aspect, proiectul prevede exceptarea de la aplicabilitatea prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare având în vedere importanța deosebită a efectelor produse de o eventuală decizie de respingere sau de anulare a unei investiții străine directe pentru a evita eventuale situații în care suspendarea
actului administrativ neurmată de anularea acestuia să permită o situație de fapt temporară care comportă riscuri, amenințări sau vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării.

Actul normativ are în vedere completarea și modificarea  corespunzătoare a Legii concurenței nr. 21/1996 cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul includerii unor atribuții suplimentare conferite autorității de concurenţă, atribuții ce decurg din calitatea de membru în CEISD, Secretariat al CEISD, autoritate
la care sunt notificate investițiile străine directe și punct național de
contact în raport cu Comisia Europeană și statele membre.

Pe lângă includerea unor atribuții suplimentare, actul normativ are în vedere
modificarea mecanismului de examinare actual din Legea
concurenței nr. 21/1996.

De asemenea, în vederea asigurării unui plus de protecție a informațiilor gestionate de Consiliul Concurenței se propune introducerea în cuprinsul Legii concurenței a obligației pentru membrii Plenului Consiliului Concurenței, precum și personalul
Consiliului Concurenței de a nu divulga informațiile confidențiale sau nedestinate publicității, prevăzute în reglementările proprii ale Consiliului Concurenței, și care au fost obținute în cursul sau ca urmare a exercitării funcției ori a prerogativelor prevăzute în prezenta lege. Obligația păstrării confidențialității informațiilor
subzistă indiferent dacă persoana mai deține sau nu calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenței sau aceea de salariat al Consiliului Concurenței.