Secretarul Comitetului Nobel norvegian (format din cinci membri), pregăteşte dosarele şi participă la deliberări, însă nu votează. Câştigătorul premiului Nobel pentru pace din acest an urmează să fie anunţat vineri.
Într-un interviu acordat luni, în care a vorbit în termeni generali despre activitatea comitetului, Harpviken a precizat că acesta urmăreşte îndeaproape schimbările din ordinea internaţională.
“Ştim ce lăsăm în urmă, nu ştim cât de mult din aceasta va supravieţui şi sub ce formă, şi cu siguranţă nu ştim ce va urma”, a spus el.
“Este un aspect pe care comitetul îl tratează, desigur, cu mare seriozitate în cadrul discuţiilor sale, şi pentru că unele dintre tendinţele pe care le observăm la nivel internaţional ameninţă multe dintre valorile pe care Premiul Nobel pentru Pace le-a promovat de-a lungul istoriei sale”, a adăugat Harpviken.
Instituit prin testamentul industriaşului suedez Alfred Nobel în 1895, Premiul pentru Pace îi revine persoanei “care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru consolidarea frăţiei între naţiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor permanente, precum şi pentru organizarea şi promovarea de congrese pentru pace”.
Întrebat dacă, la un moment dat, comitetul ar putea desemna un laureat preocupat de forma pe care ar trebui să o aibă această nouă ordine mondială, Harpviken a indicat că, “desigur, este evident că există persoane capabile – în această perioadă de tranziţie pe care o traversăm – să pună bazele unor noi instituţii, iniţiative şi metode de lucru, care să fie în deplină concordanţă cu obiectivele definite de Alfred Nobel în testamentul său”.
“În cele din urmă, acesta este, desigur, criteriul fundamental după care se ghidează activitatea comitetului”, a conchis el.
Faptul că lumea trece printr-o perioadă de mari frământări nu înseamnă că există o lipsă de candidaţi sau că Premiul pentru Pace îşi pierde relevanţa, a precizat Harpviken, mărturisind: “Nu mă îngrijorează soarta premiului, ci direcţia în care se îndreaptă lumea”.
| Știri BVB