Update articol:

Consiliul Concurenţei: O construcţie a pieţei concurenţiale de gaze naturale funcţionale pe termen lung nu poate avea loc fără un cumul de măsuri generate la nivelul tuturor instituţiilor statului

Consiliul Concurenței consideră că este necesară monitorizarea condiţiilor de comecializare pe piaţa concurenţială angro de gaze cel puţin până la momentul liberalizării integrale a pieţei, respectiv anul 2021.

 

Funcţionarea sectorului gazelor naturale a fost marcată, în perioada 2012-2016, de procesul accelerat de modificare a cadrului de reglementări (odată cu tranziţia dinspre regimul reglementat spre cel concurenţial) precum şi de multiple problematici vizând insuficienta dezvoltare a infrastructurilor, limitările tehnice structurale – care au necesitat condiţii specifice pentru asigurarea securităţii în aprovizionare – cu efect în restricţionarea modului de operare pe piaţa concurenţială a furnizorilor şi asupra posibilităţii actuale de dezvoltare a unor mecanisme complexe de piaţă, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei.

Autoritatea susţine că aceste elemente coroborate cu constrângerile privind gradul de suportabilitate la nivelul consumatorilor, dau o specificitate aparte sectorului de gaze din România şi evidenţiază faptul că 16

Consiliul Concurenţei explică: “În urma analizei realizate în cadrul investigaţiei sectoriale au fost evidenţiate măsuri necesare îmbunătăţirii climatului concurenţial şi asigurării sustenabilităţii investiţiilor care ar urma să susţină dezvoltarea unor mecanisme complexe de piaţă.

Obligaţia tranzacţionării pe platformele centralizate

Una dintre recomandările Consiliului Concurenţei ce vizează modul de construire a pieţei concurenţiale este aceea de menţinere a obligaţiei de tranzacţionare, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Menţinerea obligaţiei este necesară atât pentru creşterea gradului de transparenţă pe piaţă, cât şi pentru crearea unor referinţe de preţ care să reflecte corect raportul dintre cerere şi ofertă.
În acest context, în scopul creşterii lichidităţii pe platformele centralizate prin majorarea numărului de participanţi şi a tranzacţiilor, dar şi a volumelor tranzacţionate, Consiliul Concurenței susține necesitatea dezvoltării mecanismelor de tranzacţionare prin:
✓ standardizarea tipologiei contractelor;
✓ standardizarea produselor în ceea ce priveşte perioada de livrare şi intervalele de cantităţi comercializate/cantitate minimă aferentă unui contract;
✓ dezvoltarea de produse noi cum ar fi, în principal, cele spot (ex: PZU, piaţa intraday şi piaţa de echilibrare);
✓ asigurarea unor servicii de contraparte centrală sau casă de compensaţie pentru fiecare dintre pieţe;
✓ demararea şi intensificarea tranzacţionării în sistem dublu competitiv, fapt ce ar asigura un grad de competitivitate mai mare la nivelul ofertei şi al cererii;
✓ dezvoltarea PVT prin completarea sau modificarea legislaţiei existente astfel încât să poată deveni singurul loc în care să se realizeze transferul de proprietate, în acest fel contribuind la creşterea lichidităţii pe pieţele centralizate;
✓ creşterea gradului de acces la informaţiile privind piaţa, astfel încât orice informaţie relevantă din acest domeniu ar trebui publicată în mod regulat şi la timp. Eventualele excepţii ar trebui să fie foarte strict limitate la ceea ce este necesar pentru a reduce riscul unor înţelegeri anticoncurenţiale.
În acelaşi timp, în condiţiile posibilelor modificări ale cadrului legal cu privire la obligaţiile de tranzacţionare instituite la nivelul producătorilor şi furnizorilor, Autoritatea de Concurență recomandă realizarea unei evaluări privind impactul acestora asupra nivelului investiţiilor în sector.
De asemenea, în condiţiile în care pe piaţă au loc tot mai multe operaţiuni de preluare a micilor furnizori, corelate cu susţinerile micilor furnizori referitoare la lipsa resurselor financiare necesare participării la platformele centralizate, respectiv taxe anuale, garanţii, comisioane pentru fiecare tranzacţie, costuri destinate asigurării unui personal specializat, Consiliul Concurenţei consideră necesară realizarea unei analize de oportunitate privind stabilirea unui anumit prag de la care micii furnizori de gaze ar putea fi exceptaţi de la obligaţia tranzacţionării, similar micilor producătorilor activi pe piaţa de energie electrică, în scopul construirii unor pieţe pe care să activeze un număr cât mai ridicat de operatori”.

Independenţa operatorilor de înmagazinare

În contextul prevederilor europene referitoare la independenţa operatorilor de înmagazinare, Autoritatea de Concurență recomandă finalizarea procesului de separare juridică şi comercială a activităţii de înmagazinare din structura producătorului Romgaz şi asigurarea funcţionării noului operator de înmagazinare rezultat, în deplină corelare cu criteriile minime de independenţă prevăzute de Directiva 2009/73/CE. De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că într-o etapă ulterioară procesului de separare, se poate analiza oportunitatea trecerii activităţii de înmagazinare de la un sistem de funcţionare integral reglementat la un sistem cu componentă concurenţială. În această perspectivă, pentru asigurarea beneficiilor de natură concurenţială, trebuie evaluată oportunitatea creşterii numărului de operatori prezenţi în acest segment de activitate.

Având în vedere caracteristicile infrastructurii de înmagazinare din România, bazată pe cicluri bianuale – injecţie/extracţie – se recomandă analizarea oportunităţii dezvoltării unor depozite cu o funcţionare multiciclu, ce presupune realizarea concomitentă a operaţiunilor de injecţie şi de extracţie, efectele preconizate fiind acelea de optimizare a gestionării din punct de vedere comercial a cantităţilor înmagazinate de furnizori şi de îmbunătăţire a condiţiilor de aprovizionare în perioadele cu vârf de consum.
Infrastructura de înmagazinare este la un nivel de dezvoltare care conduce la limitarea opţiunii furnizorilor în modul de operare pe piaţă, astfel că, în acest context, majorarea capacităţii de extracţie din depozite reprezintă o prioritate pentru piaţa din România, care trebuie gestionată printr-un program de investiţii proiectat astfel încât să ia în considerare costurile ce ar putea fi generate la nivelul tarifelor de înmagazinare.

Codul Reţelei de Transport

În contextul problemelor semnalate de furnizori cu privire la aplicarea prevederilor Codului Reţelei referitoare la transferul rezervării de capacitate, analiza Consiliului Concurenţei a evidenţiază necesitatea revenirii la reglementarea potrivit căreia „capacitatea urmează clientul” în procesul de migrare a consumatorilor de la un furnizor la altul. În acest fel, s-ar elimina atât riscurile unor costuri suplimentare la nivelul furnizorilor, cât şi posibilitatea încasării de către OTS a unor venituri necorelate cu serviciile prestate. De asemenea a rezultat necesitatea clarificării prevederilor Codului Reţelei cu privire la modul în care se calculează dezechilibrele la nivelul SNT (pentru fiecare punct fizic de intrare/ieşire din SNT sau pentru categorii de puncte), în aşa fel încât să nu conducă la înregistrarea de către furnizori a unor costuri penalizatoare excesive,

O problemă majoră a pieţei gazelor naturale din România, rezultată din analiza Autorităţii de Concurenţă este şi cea privind lipsa de predictibilitate şi accentuarea, pe parcursul perioadei 2012-2016, a volatilităţii cadrului legislativ, potrivit CC.

Raportul menţionează: “Acest lucru a determinat o adaptare conjuncturală a furnizorilor la reglementări, cu consecinţe în alocarea de resurse suplimentare. În acest context, definirea cadrului legal prin adoptarea OUG 64/2016, inclusiv cu modificările şi ajustările care se impun la nivelul legislaţiei primare, reprezenta o prioritate.
Modificarea cadrului legislativ primar trebuia să clarifice inclusiv aspectele referitoare la posibilitatea racordării la conductele din amonte. Legea energiei prevedea posibilitatea racordării la conductele din amonte, aparţinând producătorilor, pentru anumite categorii de operatori economici, printre care şi clienţii industriali noi. În scopul evitării unei interpretări alternative potrivit căreia cadrul legal conducea la o posibilă discriminare a clienţilor deja racordaţi în alte reţele, autoritatea de concurenţă a recomandat analizarea oportunităţii reformulării prevederilor legale, în vederea clarificării situațiilor cu caracter excepțional.
În acelaşi timp, este necesară clarificarea pe termen lung a sistemului de impozitare aplicabil în sectorul gazelor naturale, respectiv redevenţele, impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor etc. În acest sens, trebuie avute în vedere corelarea sistemului de impozitare cu evoluţiile pieţei, precum şi asigurarea caracterului unitar al acestuia pentru operatorii activi pe piaţă. În acelaşi timp, trebuie avut în vedere ca sistemul de impozitare să nu conducă la stabilirea unor referinţe administrative de preţ care să afecteze politicile comerciale ale companiilor.

Oportunitatea modificării sistemului de impozitare a companiilor din sector trebuie să fie fundamentată prin studii de impact care să evalueze atât beneficiile obţinute de stat pe termen lung, cât şi efectele asupra companiilor active în sector, dar şi a funcţionării pieţei în ansamblu.
Referitor la reglementarea privind obligaţia de stoc minim ce a avut impact asupra pieţei concurenţiale, autoritatea de concurenţă consideră că se impune o modificare a acesteia în limita a ceea ce este necesar pentru asigurarea condiţiilor tehnice de funcţionare a sistemului şi de siguranţă în alimentarea cu gaze naturale a clienţilor finali. Această obligaţie ar putea fi stabilită numai pentru un nivel care să asigure eliminarea restricţiilor de natură tehnică şi de siguranţă în funcţionarea sistemului, nivel determinat ca urmare a unei analize tehnice de specialitate privind funcţionarea infrastructurilor sistemului la parametri optimi.
O altă măsură care se impune pe piaţa furnizării cu amănuntul şi care are drept scop amplificarea presiunii concurenţiale la nivelul ofertei este creşterea gradului de informare a clienţilor în ceea ce priveşte posibilitatea schimbării furnizorului de gaze naturale. Deși odată cu liberalizarea pieței, de la 1 ianuarie 2015, consumatorii non-casnici puteau să își aleagă furnizorul, majoritatea acestora au rămas captivi furnizorilor cu care aveau anterior contracte reglementate.
De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că este necesară monitorizarea condiţiilor de comecializare pe piaţa concurenţială angro cel puţin până la momentul liberalizării integrale a pieţei, respectiv anul 2021”.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (20/10/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN si EFSA

TERAPLAST SA (TRP) (20/10/2020)

Detalii teleconferinta T3/2020

Sphera Franchise Group (SFG) (20/10/2020)

Incheierea actelor juridice cu partile afiliate