Update articol:

Dan Bucşă pune la îndoială cifrele INS privind creşterea economică: INS își fură căciula pentru ca guvernul să ne-o fure nouă; Creșterea asta de Făt Frumos îi permite guvernului să discute taxe suplimentare asupra sectorului privat

ministerul finantelor publice mfp, tezaur Sursa foto: Facebook

Creșterea asta de Făt Frumos (n.r. pe care a anunţat-o INS) îi permite guvernului să discute taxe suplimentare asupra sectorului privat, îi justifică creșterile de salarii și angajările din sectorul de stat, precum și cheltuielile de “investiții” cu dedicație pentru liderii locali, a postat acum câteva minute, pe Facebook, economistul Dan Bucşă, care pune, astfel, la îndoială cifrele anunţate de INS privind creşterea economică.   

Acesta spune că vorbeşte cu manageri locali care sunt disperați pentru că șefii din străinătate nu înțeleg de ce nu performează subsidiarele românești mai bine dacă economia crește ca Singapore în perioada de glorie. “Cum poate o firmă să-și facă bugete (și să le atingă) dacă datele oficiale sunt volatile și discutabile?”, se întreabă Dan Bucşă.

Acesta a explicat:

“S-au publicat datele de PIB pentru trimestrul I 2022. Prognoza noastră era de 1,4% creștere față de T1 2021 în termeni reali (adică excluzând contribuția creșterii prețurilor). A ieșit 6,5%. Suntem varză, nu? Nu chiar, a postat acum câteva minute, pe Facebook, Dan Bucşă.

Acesta explică: “PIB aferent trimestrelor anterioare a fost redus substanțial (numai în T3 2021 cu vreo 3% față de T2 2021; adică s-au scos de-acolo vreo două miliarde de euro). Aceste miliarde au reapărut (magie!) în T1 2022.

Structura PIB arată că patru sectoare au contribuit 5,5 puncte procentuale din creșterea de 6,5%: comerț, IT, servicii suport și tranzacții imobiliare. Doar că, surpriză, deflatorii (indicii de preț ai celor 4 sectoare) arată o reducere foarte mare a prețurilor în IT și servicii suport (?), una semnificativă în tranzacții imobiliare (??) și o creștere de 7 și ceva a prețurilor în comerț (???). Toate în comparație cu T1 2021. Țineți minte, perioada aia în care prețul gazului metan era de 5 ori mai mic decât acum, petrolul mai ieftin etc. Dacă prețurile cresc mai încet, atunci creșterea reală raportată la hectar e mai mare, la aceeași valoare curentă a PIB.

Care a fost prognoza noastră pentru valoarea curentă a PIB pe T1 2022? Am greșit cu 0,3 milioane de lei din 227,3 miliarde. Adică cu 0,0001%. În toată cariera mea nu am avut o prognoză de PIB mai exactă.

De ce-și fură INS căciula jucându-se de-a miliardele lipsă în trecut și raportând reduceri de preț amuzante? Pentru că așa arătăm a tigrii Europei, cei mai dinamici, cei mai “dă succes”. Trimestrul viitor o facem și mai lată.

De ce e importantă această raportare discutabilă, dacă PIB nominal publicat e, probabil, aproape de realitate? Pentru că stabilește niște repere nerealiste. Vorbesc cu manageri care sunt disperați pentru că șefii din străinătate nu înțeleg de ce nu performează subsidiarele românești mai bine dacă economia crește ca Singapore în perioada de glorie. Cum poate o firmă să-și facă bugete (și să le atingă) dacă datele oficiale sunt volatile și discutabile?

În același timp, creșterea asta de Făt Frumos îi permite guvernului să discute taxe suplimentare asupra sectorului privat (deși sectorul privat crede că economia încetinește destul de tare), îi justifică creșterile de salarii și angajările din sectorul de stat, precum și cheltuielile de “investiții” cu dedicație pentru liderii locali. Economia duduie. Avem de unde lua bani.

Economia nu duduie. Creșterea mare în prețuri curente vine mai ales din prețuri, nu din creștere reală. Petrecerea ar trebui să se termine, politicile publice ar trebui să protejeze sectorul privat. De la el vin banii de salarii, pensii și pomeni, orice ar crede diverși oficiali cu studii făcute pe Google. Petrecerea din bani publici aduce și mai multă inflație, și, prin urmare, dobânzi mai mari în economie. Asta e încă o pierdere din venitul disponibil al familiilor și firmelor care s-au împrumutat.
Impozite mai mari, prețuri mai mari, dobânzi mai mari. INS își fură căciula pentru ca guvernul să ne-o fure nouă”.

  • Economia României, în creştere cu 5,2% în primele trei luni din 2022

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022”, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.

Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.

Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.

“Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană”, subliniază INS.

Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul “Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects).

Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an, potrivit Agerpres.

Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.

Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.

BVB | Știri BVB

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (01/07/2022)

Implementare plan incentivare SOP2020

RCB GOLD (RCGLD) (01/07/2022)

Notificare Raiffeisen Centrobank AG

TTS (TRANSPORT TRADE SERVICES) (TTS) (01/07/2022)

Disponibilitate Raport Sustenabilitate 2021

ELECTROARGES SA (ELGS) (01/07/2022)

Hotarare AGOA - 30.06.2022

Sphera Franchise Group (SFG) (01/07/2022)

Publicarea Raportului de Sustenabilitate aferent anilor 2020-2021